R
p̄poſitꝰ ē pͥncipal̓ ī eccl̓ia ⁊ ſupra alios eiuſdēeccleſie habet curā. ⁊ cui alij d̓ eccleſia p̄ſtaredebēt obediētiē ⁊ reuerentiā. vt ptꝫ in. c. qͣꝫuis. de ꝟ. ſig. ⁊ de his que fi. a ma. par. ca. exore. ⁊ inno. ⁊ io. an. ſuꝑ v̓bo debet̉.Rerogatiua dicit̉ nō ſolū que ꝑ priuilegium ſed etiā ꝑ ius ſcriptuꝫ ⁊ in corpore iuris redactū cōcedit̉. vt ē caſusin. l. aſſiduis. C. qͥ po. in pig. ha. Et p̄rogatiua ꝓprie dicit̉ illa que cōtra regulas iuris cōmunis cōcedit̉ ⁊ ꝓprie loquēdo appellat̉ iusſingulare. ff. de legi. l. ius ſingulare. ⁊ de p̄rogatiua que ꝑ priuilegiū a principe dat̉. loqͥt̉tex. de priuile. ſi papa. in pͥn. li. vj. vide Bar.in extraua. ad repͥmendā.Reſbyteri appellatione an cōprehendat̉ clericus vl̓ ecōtra. vide do. anth.de coha. cle. ⁊ mulie. c. vr̄a. ꝟ. nota ꝙmateria. ⁊ vide. sͣ. in ꝟbo clericꝰ. ⁊ sͣ. in ꝟbopctm̄. ⁊ ſub in ꝟbo ſacerdos.Preſbyter qͣꝫqͣꝫ ſit pollutus ⁊ criminoſus. licꝫtn̄ cuilibet ab eo audire diuina. qꝛ licꝫ ſeipſūpolluat miniſtrādo tn̄ nō polluit ſacramentaque alijs miniſtrat. Hec ꝟa in p̄ſbytero nō p̄ſciſo ab eccleſia ſententia iuris vel hoīs. Siaūt ſit p̄ſciſus non licet ab eo audire diuina.no. do. anth. de coha. cle. ⁊ muli. c. vr̄a. in. iijop. de quo plenius dicit. vt no. ꝑ eū in. v. op.vbi diſtinguit quatuor caſus. Primo qͥd incriminoſo occulto ⁊ tolęrato non ſuſpēſo abhomine nec a iure. ſcd̓o quid in notorio ſuſpēſo. tertio quid ī occulto ſuſpēſo ſiue preſciſo.qͣrto qͥd in notorio ſuſpenſo qͥ nō pōt dici toleratus ab eccl̓ia licet toleret̉ a p̄latis. ⁊ ī caſu qͦ liceat a tali abſtinere an licet aliū ꝓpriaauctoritate audire. ibi vide.Reſcriptio nō incipit nec incepta currit cōtra eccleſiā vacantē qꝛ caret legitimo defenſore. ⁊ ideo capl̓m vacāte ſede nil pōt cōtra eccleſiā ſiue ep̄m futurū preſcribere. nō. Ro. ꝯcl̓. ccc. ⁊ vid̓ ī ꝟbo articul̓Preſcribi pn̄t om̄ia iuriſdictionalia. no. Ro.ꝯclu. ccc.Preſcribi an poſſit ius pr̄onatꝰ. vide. sͣ. ꝟ. patronus. §. pr̄onatus ius.Preſcribi an̄ pn̄t decime. vide. sͣ. v̓bo decimaPreſcribi nō pōt ꝙ alienet p̄latꝰ ſine cōſenſucapl̓i etiā in caſu licite alienatiōis. no. de re.ec. nō alie. in clemē. ij. ſuꝑ v̓bo ꝯſentiente.Preſcribi nō pōt ꝯſiliū cū qͥs tenet̉ cū cōſilioalteriꝰ facere. no. glo. in dicta clemē. ij. de re.ec. nō alie. ſuꝑ. ꝟ. ꝯſentiente.Preſcribi nō pōt ꝙ ep̄s ſine ꝯſenſu capl̓i poſſit vnā eccleſiam alteri donare vel vnire. no.glo. ī. d. cle. ij. d̓ re. ec. n̄ alie. ſuꝑ. ꝟ. ꝯſentiētePreſcribere pōt īferior ab ep̄o ius int̓ponēdi
auctoritatē in ꝑmutatiōibꝰ ⁊ vniōibꝰ ad dignitatē vl̓ iuriſdictionē ep̄alē. Nō aūt pōt p̄ſcribere ea q̄ ꝑtinēt ad ordinē ep̄aleꝫ. no. fre.de ſe. in trac. ꝑmu. q. xxiij.Preſcribi nō pōt exemptio viſitatiōis ⁊ correctionis ꝑ decanū ⁊ capl̓m ꝯͣ ep̄m. etiam ſi dicant ſe in poſſeſſione hmōi exemptiōis ⁊ ſtetiſſe tanto tꝑe cuiꝰ cōtrarij nō ē mēoria. Sedaliꝰ p̄latus bn̄ poſſet in eos p̄ſcibere talē iuriſdictionē p̄dictā. nō. Ro. ꝯclu. ccxxxiij. Cōclude ꝙ exēptio. obediētia. ⁊ libertas. n̄ pn̄tp̄ſcribi extinctiue. ſꝫ trāſlatiue ſic. hͦ ē dicereꝙ p̄dicta nō poſſit qͥs ī ſeipſo p̄ſcribere ꝯtravnū vt ſubſit alteri. ⁊ ita debet intelligi tex.de p̄ſcrip. cū ex officij. d̓ priuile. cū olim. propter queſtiones. ⁊. e. ti. c. cū ꝑſone. li. vj. ⁊ itano. oldra. cōſilio. clxx. ccl. ⁊. ccxlj. ⁊ io. cal. dep̄ſcrip. cū nō liceat. ⁊ do. antho. e. ti. auditisvj. co. ꝟ. oppono ꝙ nō poſſit. vide. jͣ. §. p̄ſcribi nō pōt libertas.Preſcribi pōt facultas eligēdi ꝑ cōuerſos laicos qͥ licet ſint laici ꝓfeſſione nō habitu. ſꝫ laici ꝓfeſſione id p̄ſcribere non pn̄t. no. de elec.ex eo. li. vj. in glo. fi.Preſcribēs ꝯͣ pͥuilegiū nō dr̄ mala fide nec titulo carere. qn̄ p̄ſcribit id qd̓ ceſſāte pͥuilegioꝑtinebat ad eū de iure cōi. no. ꝑ īno. ⁊ do. antho. de ꝯfir. vti. vl̓ inuti. cū dilecto.Preſcribi pōt collatio cuiuſlibet beneficij etiācurati ꝑ īferiorē ep̄o. qd̓ intellige de collatione ſimplici ꝑ quā ius ꝯfert̉ nō de autorizabili ꝑ quā cura dat̉ qꝛ illa dꝫ recipi ab ep̄o ⁊ ē īp̄ſcriptibil̓. de p̄ſcrip. c. cū olim.Preſcribi pōt iuriſdictio excōicādi īmo etiaꝫoīa q̄ ſunt meri imperij ꝑ inferiores preſcribipn̄t ẜm canones. dūmō vtēs intēdit vti iureſuo. nō aūt ꝑ vnū actū querat̉ iuriſdictionispoſſeſſio. vide Ro. ꝯclu. cccxcix. vide. jͣ. §. p̄.o6ſcribi an pōt merum.Preſcriptio īchoata ꝯͣ pͥuatū cui eccl̓ia ſucceſſit nō ꝑficit̉ ꝯͣ eccl̓iam niſi tꝑs qd̓ reſtabat adp̄ſcribendū ꝯͣ pͥuatū fluat ⁊ cōputet̉ ẜm ratātꝑis ſtatuti ad p̄ſcribēdū ꝯͣ eccl̓iam. vn̄ ſi ꝯͣ pͥuatū erat p̄ſcriptio ꝯtinua vſqꝫ ad. v.: annosqͥ ſunt medietas tꝑis ad p̄ſcribēdū ꝯͣ pͥuatuꝫꝓ reliqͣ medietate ꝯplēda reqͥrit̉ lapſꝰ. xx. annorū ꝯͣ eccl̓iam ꝯͣ quā nō p̄ſcribit̉ niſi ſpatioxl. ānorū. no. cy. bar. ⁊ bal. in aut̓. qͣs actiōesC. de ſacroſan. eccle. ⁊ io. an. de iure patro. c.j. li. vj. in nouella. ſuꝑ v̓bo ad pn̄tandū.Preſcriptio ſi ꝯͣ pn̄tē ē īchoata ꝑ qͥnquēnium⁊ ſic ꝓ medietate ſi poſtea ſe abſentat reqͥrit̉fluxꝰ. x. ānoꝝ ad cōplēdā p̄ſcriptionē. qꝛ decenniū ē medietas tꝑis ad p̄ſcribendū ꝯͣ abſentē. no. bal. in auten. qͣs actiōes. C. d̓ ſacro-
S 2