U
bellus. §. libellus ſi ē datus.Actore nō ꝓbāte qn̄qꝫ fert̉ abſolutoria ꝓ ipſoactore puta qn̄ actor poſſeſſor ⁊ reꝰ nō poſſeſſor petūt ſibi bn̄ficiū adiudicari tūc enī qͥlibetē actor ⁊ reꝰ. vn̄ neutro ꝓbāte abſoluit̉ qͥlibetab impetitiōe alteriꝰ. al̓s ſtat regl̓a actore nōꝓbāte reꝰ abſoluit̉. noͣ. Ro. ꝯclu. xv. ⁊ fi ī caſu p̄dicto reꝰ dedit obiectū ⁊ non ꝓbauit. debet ī expēſis ꝯdēnari vt noͣ. Ro. ꝯclu. cclij.Actore ꝯtumace ī nō veniēdo an̄ litē ꝯteſtatā.debet reꝰ abſolui ab obẜuatiōe iudicij ſi hͦ petat. ⁊ actor ī expēſis cōdēnari. p̄miſſis tribusmonitionibꝰ ꝑ audiētiā ⁊ qͣrta ex ſuꝑabūdātivt Ro. ꝯclu. lxvj. Si aūt nec reꝰ neqꝫ actor cōparuit. tūc lꝫ edictū ſit circūductū qͦ ad actuꝫfiēdū ī termīo citatiōis. tn̄ actore poſtea cōꝑarente p̄t de nouo ad illū actuꝫ ⁊ ad alios ꝓcedi ꝯtra reū ꝑ audiētiā ꝯtradictaꝝ ſi pͥma citatio fuit ad totā cauſam vſqꝫ ad ſnīaꝫ īcluſiue.noͣ. Ro. ꝯclu. cccxxxvj. qd̓ ꝓcedit tā in citatione iuris qͣꝫ hoīs. noͣ. Ro. ꝯclu. cxxviij.Actor ī cauſa bn̄ficiali. mortuo reo ⁊ poſſeſſorep̄t petē̓ vt ꝑ audiētiā ad vlteriora ꝓcedat̉ cōtra oēs qͦrū ītereſt. ad finē ꝙ bn̄ficiū ſibi adiudicet̉ ⁊ fructꝰ ſeq̄ſtrati ei det̉ noͣ. Ro. ꝯcl̓. xiiijActor ſi agit ſuꝑ turbatiōe ⁊ moleſtatione bn̄ficij qd̓ aſſerit ad ſe ſpectare. ſufficit ꝙ ꝓbet d̓iure ſuo lꝫ nō ꝓbet turbatiōeꝫ. qꝛ adu̓ſariꝰ ſatis turbat ⁊ īpedit qn̄ ī iudicio ſe opponit ar.ff. de ac. re. do. l. pōp. in fi. qd̓ eſt verū ſi actornō poſſidet ⁊ impedit̉ ne poſſeſſionē habeat.Quid aūt ſi poſſideat. dic vt noͣ. cōpoſ. de reſcrip. mādatū. ꝟ. itē q̄ro de illis. ⁊ melius perBal. in. l. ordinarij. C. de rei vē. vbi dic̄ ꝙ ſireꝰ ſe opponit aſſerēs ſe poſſidere: ſufficit. qꝛeoip̄o actore ī poſſeſſione turbat. ſecꝰ ſi ſimpliciter negat ītētionē actoris. ⁊ vide Bar. ff. vtipoſſi. l. j. §. huiꝰ aūt. ⁊ meliꝰ ī. l. ſi pͥus. in. v. cōclu. de noui ope. nūcia. Sꝫ ibi loqͥt̉ de turbatione turꝭ ⁊ nō poſſeſſiōis vt lapꝰ alle. cōſiliolxv. vbi loqͥt̉ de turbatione poſſeſſiōis. ⁊ Innoc̄. de reſti. in īte. in. c. ij. ī glo. ꝑ monachos.circa mediū. ꝟ. mirū videt̉. vide oīno ſuꝑ verbo turbatio. ⁊. jͣ.. §. actor agēs poſſeſſorio.Actor lꝫ nullā habeat actionē in eſſe ꝓductā.pt tn̄ iudicꝭ ſecularis officiū īplorare qn̄ reuslocupletaret̉ cū aliena iactura. ⁊ tūc ītimatione facta debet iudex ex īplorato officio ꝓuidere. noͣ. Io. an. de iudi. dilecti. ꝟ. ſꝫ an agenti.videt̉ tn̄ ꝙ ī caſu p̄dicto nō poſſit actio deficere ꝑ. l. ſi me ⁊ ticiū. ff. ſi cer. peta.Agere an poſſit ille qͥ hꝫ exceptiōeꝫ ꝯtra adu̓ſariū. ⁊ īplorare officiū iudicꝭ ne ab eo inqͥetetur. ⁊ corā qͦ iudice hͦ petere debeat. vide ſubꝟbo exceptio. §. exceptionē habēs.Actor an poſſit plures actiōes ſimul ī eodeꝫ li-
bello deducere vel agē̓ ex titulo duplicato. vide ſb̓ vbo libellꝰ. §. libellꝰ p̄t formari. ⁊ ſb̓ verbo dn̄s. §. dn̄s ex vna cauſa ⁊ agere ex tituloduplicato. vide ſub v̓bo renūciato. §. renūciare videt̉ qͥs iuri. ⁊ ſub ꝟbo actio. in pͥn.Actor fi ꝓbat ius validū ſꝫ deduxit īualiduꝫ.an obtinere debeat. vide ſub ꝟ̓bo ꝓbatio.Actor lꝫ ī agēdo nō poſſit pluribꝰ ꝯtrarijs iuribus vti appellādo. tn̄ ⁊ etiā replicādo ſicut ⁊reꝰ excipiēdo p̄t iuribus ꝯtrarijs ſe tueri. no.Io. an. ī cle. ſi appellatiōem ad fi. de ap. ⁊ ibiglo. ⁊ noͣ. Bar. ff. de appel. l. exp̄ſſum. ⁊ de excep. l. nemo. in fi. ⁊ facit qd̓ noͣ. gloj. de reg. iu.c. exceptionē. in fine.Agere an poſſit qͥs vt declaret̉ dn̄s rei quā poſſidet. vide ſb̓ ꝟbo libellꝰ. §. libellꝰ ī rei vēdic̄.Actor nō p̄t reū corā diu̓ſis iudicibꝰ etiā ex diuerſis cauſis recōuenire. ⁊ an̄ reꝰ recōuētꝰ poſſet pēdēte iudicio trahere actorē ꝑ viā recōuētiōis corā alio iudice. vide tex. ī. c. diſpēdia. d̓reſcpͥtꝭ. li. vj. ⁊ qd̓ ibi noͣ. ꝑ glo. ⁊ doc.Actor agēs ꝯditiōe ex. l. diffamari. nō tenet̉ libeliū offerre nec litē ꝯteſtari nec aliū iudiciariū ordinē obſeruare. debet tn̄ pete̓ terminuꝫadu̓ſario aſſignari īfra quē doceat d̓ iure ſuo.al̓s ſi nō doceat: poſtea nō audit̉. vt noͣ. Bal.in. d. l. diffamari. C. de inge. manu. ⁊ Bar. inl. mācipioꝝ. de oper. liber. ⁊ Inno. de offi. ordi. ī. c. ꝯq̄rēte. in. ij. glo. iūcto eo qd̓ ip̄e noͣ. ī. clator. qͥ fi. ſūt legit. debet tn̄ actor anteqͣꝫ terminū aſſignari petat. docere ꝙ adu̓ſariꝰ diffamauit. vt noͣ. Bar. in. l. ticia. in fi. ff. d̓ accuſa. ⁊ ſiadu̓ſariꝰ ī termīo nihil ꝓbet. fert̉ ꝯtra eū ſnīaꝑ quā cōdēnat̉ vt decetero nō infamet. ⁊ ſuꝑdicta infamatiōe ꝑpetuū ſilētiū ſibi imponat̉nō tn̄ ꝓnūciat̉ actori aliqd̓ ius cōpete̓ circa idde qͦ fuit diffamatus. vt noͣ. Bal. in. d. l. diffamari. ⁊ Inno. ī. c. cauſaꝫ. ij: qͥ fi. ſunt le. Et dicta ſnīa non ē diffinitiua ſꝫ interlocutoria. adquā ferēdā debet adu̓ſariꝰ ſolēnit̓ citari ꝑ triaedicta. al̓s nō p̄t ferri dicta ſnīa vt noͣ. Bal. ind. l. diffamari. Antho. dic̄ ꝙ ē diffinitiua ī. c.cū olim. de teſti. penul. colū. ī fi. ⁊ idem ſentitBar. ī. d. l. ticia. ⁊ actor agēs ꝯditiōe. ex. d. l.diffamari debet age̓ corā iudice ip̄ius actorisnō corā iudice ip̄iꝰ adu̓ſarij. vt no. Inno. ī. d.c. lator. ſuꝑ ꝟ̓bo oīno. ſub v̓bo exceptio. §. exceptionē habēs.Actor ſi petit electionē vel ſnīaꝫ ꝯfirmari vel īfirmari. vel bn̄ficiū. vel aliā rē ſibi adiudicarian ꝓ reo ꝯtra ip̄m actorē poſſit ferri ſnīa etiāadiudicatoria. nō data aliqͣ petitiōe ꝑ ip̄m reum. Inno. tenet ꝙ ſic ī. c. cū ꝯtingat. d̓ off. dele. Sꝫ hoſti. ⁊ Io. an. ⁊ an̄. alit̓ diſtinguūt ī. cexꝯͣ queſtione. de reſti. ſpō. vbi oīno vide.Actor agēs poſſeſſorio tāqͣꝫ ſpoliatꝰ. hꝫ ꝓbare