De poſtulatione prela.
antiquioresᶻ canonici gradatim meliores ſi voluerit poſſint cū vacāt̉ ꝑ ſe vl̓ ꝑ aliosoptare p̄bēdas. ꝓuideri mādamꝰ alicui de p̄benda nullialij deᵉ iure debita ꝓximo inibi vacatura. hmōi nō obſtāte mandatoᵍ poterunt ipſi antiquiores iuxta ꝯſuetudinemeandem optare cū prebendavacabit. ⁊ illa que optata nōfueritꝰ ſi nulli ſit debita. erit illi pro quo ſcripſimus ꝯſerenda. In prebendiſ vero apudſedem apoſtolicaꝫ vacantibꝰcum de ipſis per romanū pō.ordinaturᵗ locus predicteº cōſuetudini non exiſtit. Ne aūt
pretextu eiuſdem conſuetudinis prouiſionesⁿ auctoritateap. ſaciende vltra debitū diſferant̉. ſtatuimus vt executores ſuꝑ ipſis ꝓuiſionibus deputati optare volētes ꝑ. xx.dies dūtaxatq expectēt quibꝰelapſis libere in nō optatꝭ adexequēda ſibi mandata ꝓcedant prefata ꝯſuetudine nonobſtante. ¶ Bonifa. viij.De poſtulatōe p̨̄latoꝝ.Erpetuo ꝓbibempedicto. ne ſub aliqua ex his formisquas pernitioſa curioſtias ad inuenit. eligoʸ poſtulādo et poſtulo eligendo.
ſuetudo innitit̉ rōi. ⁊ equitati iuris. vt pꝫ in glo. ſe. ⁊ qd̓ hicdicit de ꝯſuetudine. puta veꝝ etiā in ſtatuto. ad h̓. sͣ. c. li. deꝯſti. c. i. ⁊ quod ibi dixi.z ¶ Antiquiores. nō etate ſꝫ tꝑe quo in cccl̓ia militauerūt.⁊ idē ſi eſſet ꝯſuetudo de antiquioribꝰ etate vel maioribusordine vel aliā equitatē ꝯtinēs. ⁊ no. ꝙꝯſuetudo iſta innititur eqͥtati canoniceque vult antiqͥoresp̄ferre canōicos. adhͦ. lxi. di. qͥd ꝓderit.⁊. c. ſeq. ad fi. lxxiiij.di. cp̄oꝝ. cū ſi.a Gradatim .ſ. ꝙ p̓mo antiqͥor mutarepoſſit. et ſi mutarenoluerit pͥmꝰ poterit mutare ſcd̓us. ⁊nolente ſcd̓o tertiꝰ.⁊ ſic de ſingulis. ⁊ hͦvult dicere Io. an.b ¶ Meliores. noneniꝫ mīores optarevolūt. de cle. nō re.c. i. nec vult quis iaetare pecunias ſuaſff. de ꝓba. cū de indebito. ⁊ no. ꝙ in p̄bendis diſtinctꝭ nōreprobat̉ imꝑitasvt vna ſit melior altera. ⁊ facit ad ea qͣ no. de maio. et obe.ſtatuimꝰ. qͥd ſi in tali eccl̓ia mīorē magꝭ forte ex cā ſibi gratā mutare velit ⁊ optare antiquior canonicꝰ nūqͥd poteritvidet̉ ꝙ nō. jͣ. de p̄ben. cui nō ſacerdotali ꝯͣ. credo. qꝛ qd̓ fauorē ⁊cͣ. jͣ. de regū. iu. qd̓ ob gr̄am. C. de legi. qd̓ fauore. ff.de legi. nulla iurꝭ rō. in fi. ⁊ ar. ff. de vſu. ⁊ ha. l. vl. ⁊ ſatꝭ factū creditori intelligit̉ quōcūqꝫ ſatiſfiat. ad decre. cui de nōdico illud in mādato ſpeciale. cuiꝰ formā tranſgredi nō licꝫvt ibi ptꝫ. al̓s regulariter ꝯͣ. quia cui lꝫ plꝰ ⁊ minꝰ .ſ. d̓ reg.iur. cui licet. cum ꝯcor. ſuis.c ¶ Cū vacāt. nō vacātes ergo optare vel acceptare nō poteſt. ſed hͦ qꝛ ꝯſuetudo id nō hꝫ. idē em̄ de nō vacantibꝰ crederē ſi ꝯſuetudo eſſet eadē rōne.d ¶ Uel alios. h̓ .n. ineſt regl̓a ꝙ id pōt qͦs ꝑ aliū qd̓ ꝑ ſe. jͣ.de reg. iu. pōt qͥs. cū ſuis ꝯcor. de hͦ tn̄ dic̄. vt ibi dixi.e ¶ De iure debita. ꝑ hͦ ſatꝭ pꝫ ꝙ pōt fieri mutatio. ꝯſuetudo .n. eſt ius qͦddā. vt. sͣ. dixi. ſed de ꝯſuetudine debet̉ hecp̄benda antiqͥori qͥ mutare voluerit. gͦ de iure nō igit̉ eſt deiure hec p̄benda debita impetrāti. ſed alia nō optata. vt. jͣ.papa rn̄det. ⁊ hͦ idē ꝓbat̉ olī ꝑ dec̄. d̓ ꝯceſ. p̄bē. ex ꝑte. ī fi.f ¶ Proximo. ⁊ ſi non adijceret̉ de ꝓxīa intelligendū eſſetaīs quā rōne de ſcd̓a ⁊ tertia. ⁊ ſic de ſingulis. ꝓbat̉ hͦ. ff. d̓ꝟbo. obliga. eum qui calendis.g ¶ Mādato. qͦ mādat̉ tibi ꝓuideri de p̄benda ⁊cͣ.h ¶ Nō fuerit. exqͦ .n. vacat p̄benda neceſſe eſt vnā remanere nō optatā. de illa igit̉ ꝓuidcat̉ impetrāti.i ¶ Nulli. puta priori tꝑe impetratōis. sͣ. ti. ꝓxi. tibi. ⁊. jͣ. dep̄ben. eū cui. ⁊. c. ſi poſtqͣꝫ. Io. an̄.k ¶ Uacātibꝰ. iſte olim d̓ ꝯfue̓tudine ꝯferebant̉ a papa deaccuſa. accedēs. hodie ꝟo de iure cōi ſedes apl̓ica illa confert. jͣ. de p̄ben. lꝫ. ⁊ de quibꝰ bn̄ficijs vel p̄bēdis intelligantur. dic vt. e. ti. pn̄ti. ⁊. c. ſeq̄n.l ¶ Ordinat̉. ſꝫ qͣre dic̄ h̓ cū aliꝰ de ip̄is ordinare non poſſitvt dixi. sͣ. in glo. ꝓxi. dico ꝙ interdū ꝑ alios de talibꝰ ordinat̉. puta cū papa de ip̄is nō ꝓuidit. jͣ. menſem. vt. jͣ. de preben. ſtatutū. ⁊ tunc nō haberet locū. ꝟ. iſte cū locū ſolū habeat cū papa ꝓuidit. vt ptꝫ ꝑ lr̄am. Sꝫ pone de ſpeciali po
teſtate tributa a dūo papa. qꝛ generalis nō ſufficit. vt in pͣ.decre. lꝫ collata eſt ꝑ aliū talis p̄benda. nunqͥd locuꝫ habebit iſte. ꝟ. ⁊ dico ꝙ ſic. arg. sͣ. e. ꝟbo ꝑ ſe vel ꝑ alios. vt. jͣ. d̓reg. iur̄. qͥ facit. cū ſuis ꝯcor. hͦ optime ꝓbat̉. jͣ. de p̄beū. hi qͦ⁊ .sͣ. ti. ꝓxi. cum aliquibꝰ.m ¶ Predicte ꝯſuetudini. qꝛ .ſ. antiquior ẜuato gradu mutare nō poterit.n ¶ Prouiſiones p̄bendaꝝ. qꝛ canōicatus collatꝰ erat perpapā. vel ꝑ executorē aucͣte pape. vl̓ cōferri poteſt.o ¶ Prouiſionibuserat ergo dati ad ꝓuidendū vl̓ forte adcompellendū tantū.vt. jͣ. dicam.p Xx. dies. ſil̓isdelatio temporis. jͣ.de elec. c. i. ⁊. c. cupienteſ. ⁊ credo hͦ tp̄scurrere a tꝑe ſciētiejͣ. de cōceſ. p̄ben. qꝛdiuerſitatem cum ſimili.q ¶ Pūtaxat. credoꝙ lr̄a iſta loquit̉ deomnibꝰ optare volentibus. ſicut in plurali ꝓlata eſt. vnde non ſolū primꝰ antiquior ſed ⁊ ſcd̓s ⁊ tertius ⁊ quartus. ⁊ ſic de ſingulis int̓omnes ſolos. xx. dies habebunt. ſi .n. ꝯtra diceremꝰ iam ſequeret̉ ꝙ ſi. xx. eſſent canonici ⁊ om̄es deberent. xx. dies habere. iam haberēt annū ⁊ vltra qd̓ eſſet abſurdū. ⁊ ꝯͣ mentēiſtius decre. q̄ in plurali dicit volētes. ⁊ dic̄ dūtaxat. ⁊ ẜmhͦ antiquior optare nolēs impediet alios. qꝛ non optabit. jͣ.xx. dieſ. nec alij poterūt an̄ ip̄m optare. ⁊ ſic erit caſus qͦ qͥspunit̉ ſine culpa. ſed nō eſt ſine cauſa. jͣ. de reg. iu. ſine culpa.vel eſt in culpa. qꝛ capl̓m poterat ip̄i antiquiori ſtatuere terminū puta duoꝝ dieꝝ ad mutādū vel optandū. ⁊ ſic locusdaret̉ ſequentibꝰ. ⁊ ſic de ſingulis. ⁊ ſi hͦ non fecit ſibi imputet. fiet em̄ ꝓuiſio in nō optata ⁊ ſi de exp̄ſſa volūtate canonicoꝝ aꝑꝑet ꝙ mutare nolūt nō habebit neceſſe ꝑ hos diesexpectare. in eoꝝ .n. fauorē eſt hec dilatio inducta. vn̄ ⁊ ei renūciare poſſunt. ⁊ fac̄. qd̓ dixi in glo nō em̄.r ¶ Mādata. vt ſi mūdatū eſt ꝙ ꝓuideāt debeāt ꝓuidereſi mādatū eſt ꝙ cōpellāt debeāt cōpellere. jͣ. de conceſ. p̄bē.executor. ⁊ duobꝰ. c. ſeq.Erpetuo. ſi aliqͥs eligat poſtulādo vl̓ poſtulādū vl̓in poſtulādū. vl̓ poſtulet eligēdo vl̓ eligēdū. tal̓ electio vel poſtulatio eſt irrita ip̄o iure. Si aūt dicateligo ⁊ poſtulo ꝓut meliꝰ de iur valere pōt idē niſi ꝓbabiliter dubitaret̉ an̄ eſſet eligēdꝰ vl̓ poſtulādꝰ ⁊ tūc ꝯſeuſustꝑe eligat alterā viā electōis .ſ. vl̓ poſtulatōis. qͣ electa ad alterā redire nō poterit. hoc dicit ⁊ ꝓuidit iſta decre. ꝯͣ aduocatoꝝ imꝑitias qͥ his formis vtebant̉. ⁊ edita fuit ad declaratōeꝫ eoꝝ q̄ no. lxiij. di. valētinianꝰ. ⁊ sͣ. e. c. vlti.t ¶ Pernitioſa. ſunt qͥdam qͥ volūt eſſe curioſi vbi nō expedit. ⁊ ꝑniciem inducūt. ad hoc. sͣ. de reſcrip. cū ꝯtingat. d̓ ſimo. ⁊ ſi qōneſ. C. de fi. inſtru. l. vl. ad fi.v ¶ EEligo poſtulādo. ſic̄ em̄ poſtulādꝰ eligi nō dꝫ. sͣ. e. c. vl.sͣ. de elec. īnotuit. ſic nec eligēdꝰ poſtulari. qꝛ poſtulatō ſoligr̄e īnitit̉. sͣ. e. bōe. ⁊. c. pe. electō āt iur̄ cōi. d̓ ele. publicato⁊ mr̄imoniale ꝯͣhit̉ vincl̓m. d̓ trāſ. int̓. vn̄ olim indifferētervtebamur his vocabul̓ cligo ⁊ poſtl̓o ⁊ cligebamꝰ poſtulādū. ⁊ poſtl̓abamꝰ eligēdū. lxi. di. hiſ oībꝰ. lxiij. di. lr̄aſ hodie