ec. nō alie li. vi. ⁊ in. c. ſicut vnire. de exceſ. p̄la. ⁊vide glo. in. c. ꝯſtitutꝰ. de reli. do. Sed ſi nō ſb̓eſt cā hͦ face̓ nō pōt ad hͦ iura ſuꝑiꝰ all̓. ⁊ idē dic̄ibi gl. in papa volēte diuidere ep̄atū. ¶ In gl.in v̓. honor. ibi vt aliquid annuatī. ⁊ pro hͦ intellectu glo. facit iſte tex. in v̓. pro facultate loci.Lau. hic dicit ꝙ nō ē iure exp̄ſſuꝫ ꝙ debeat capella eccleſie matrici ⁊ bn̄ dicit. ad hͦ. c. dilectꝰ.de capel. mo. ⁊ qd̓ ibi dixi. Inno. dixit ꝙ hēbitius ꝯſuetudinariū illiꝰ loci ⁊ ſeruabit̉ ꝯſuetudo aliarū capellarū in hac capella nouit̓ ꝯſtruēda. facit d. c. cū olim. de ꝯſue. hoſti. dicit ꝙ ī plebibꝰ ⁊ eccleſiis ꝑrochialibꝰ ē a iure tributū vthabeāt curā ſuꝑ oēs alios clericos ⁊ laicos habitātes infra ꝑrochiā. ⁊ ꝑ hͦ dictū vr̄ hic do. an.diſtingue̓ ꝙ aut capella fundata infra ꝑrochiānō ē curata ⁊ tūc tā clerici qͣꝫ laici ibi habitātesdebēt pro ſacramētis recurre̓ ad eccleſiam prochialē. ⁊ hͦ dictū vr̄ veriſſimū nā clerici n̄ hn̄tescurā ſubiacēt illi eccleſie vbi habitāt de ꝯſe. di.i. c. ⁊ hͦ attēdendū. ⁊. c. alia. xvi. q. i. ⁊ qd̓ noͣ. ī d.c. dilectꝰ. Si capella hꝫ ꝑrochiā tūc clerici capelle debēt recurre̓ ad eccleſiā ꝑrochialē. Nōhͦ dictū qͣꝫqͣꝫ mihi hͦ nō videat̉ veꝝ. ⁊ pͦ ꝯcludocaſū īdubitabilē cū ſūt ibi clerici inferiores cit̉rectorē. nā ipſi debēt hr̄e recurſū ad ipſū rectorem exquo ſūt in ꝑrochia ſua. īmo credo ꝙ teneant̉ recurre̓ ad ep̄m qꝛ oēs rectores eccleſiarū ꝑrochialiū debēt recurre̓ ad ep̄m in ꝯfeſſionibꝰ vel ſil̓ibꝰ vel ad archidiaconū eccleſie cathedralis qui in iſtis tꝫ locū ep̄i vt ē caſus noͣ. īc. officiū. de offi. archi. pro hͦ facit iſte tex. ꝗ nōreſeruat hͦ ius eccleſie matrici ſed tm̄ mandathonorē ꝯpetētē ſibi reſeruari ẜm facultatē capelle. nō ob. c. fi. de of. archip̄ſ. qꝛ loꝗt̉ de archipreſb̓ro rurali nec vr̄ hr̄e ibi curā circa ꝑticulares cl̓icos ſꝫ ſolū vt īꝗrat mores ⁊ reſerat ep̄o.M HiS. mari. Rectores eccleſiBreue ē ⁊ pōt ſic ſumarū pn̄t ꝯpelli vt de redditibꝰ ꝗ ſuperſūt teneant̉ ꝯferre ad ꝯſtructionē ſeu reꝑatōeꝫeccleſie. hͦ. d. ¶ Nd̓ pͦ ꝙ rectores eccleſiarū nōtenēt̉ ſe priuare neceſſariis vt redditꝰ ꝯuertātin piā cāꝫ. qd̓ gͦ dr̄ ꝙ quicꝗd hn̄t clerici ē pauperū. xvi. q. i. c. fi. debet ītelligi de eis que ſibi ſuꝑſūt qꝛ ordinata elemoſyna ſeu charitas īcipita ſe. vt in. c. nō ſatis. lxxxvi. di. ⁊ de pe. di. iij. q̄vult. facit xxiij. q. v. ſi nō licet. ⁊ noͣ iſtū tex. ꝑpetuo. qꝛ neſcio alibi vt ſacerdos nō teneat̉ ad reparationē eccleſie ſue niſi quatenꝰ ei ſuꝑeſt detractis neceſſariis qui aūt tūc teneant̉ ad reꝑarationē dic vt dixi sͣ. in. c. i. vbi latius explicauihāc maͣꝫ. ¶ Quero quid intēdit lr̄a ibi inſtitutionē. dic ꝙ lr̄a reꝑit̉ duplex. vna hꝫ inſtructionē. alia hꝫ inſtitutionē. ⁊ ẜm hāc vltimā colligebat hic Inno. ꝙ clerici nedū ꝯpellūt̉ reficere ſꝫetiā de nouo vbi opꝰ ē face̓. Sꝫ aduerte lꝫ enīiſte tex. loquit̉ de hn̄tibꝰ eccleſias prochiales.Illē dic de hn̄tibꝰ alias eccleſias vel inferiorabn̄ficia qꝛ oēs tenēt̉ ꝯtribue̓ ẜm facultatē red
dituū bn̄ficiorū. vt in. c. il ⁊ qd̓ ibi dixi sͣ. eo. ad p̄dicta facit. c. paſtoralis. sͣ. de his que fi. a p̄la. ⁊intellige iſtū tex. ẜm predicta. ¶ In gl. i. in fi.plꝰ dicit Inno. ꝙ ſi nō ſufficit portio aſſignatapro fabrica tenāt̉ clerici de ꝓprio īꝑtiri. allegatxij. q. ij. pōtifices. ⁊ doc. ſe. allegāt hͦ dictū Inno. ꝙ clerici hͦ caſu tenēt̉ ꝯferre de pr̄imonialibus. ſed iudicio meo illa nō fuit mens Inno.qꝛ. c. qd̓ allegat hͦ nō probat. vn̄ ītelligo Inno.ꝙ tenēt̉ ꝯferre de ꝓprio .i. de ꝑte eis relicta deredditibꝰ eccleſie detracta portiōe pro fabricanā de redditibꝰ pr̄imonialibꝰ clericꝰ pōt faceread libitū. xij. q. ij. ī. c. ſint manifeſte. qnīmo ſi aliquid expendit de pr̄imonio ſuo ad vtilitatē eccleſie pōt illud repetere niſi fecerit aīo donādi.xij. q. iiij. quicūqꝫ. qd̓ tene mēti.¶ D audientiamSecularis eccleſia ſine p̄iudicio clericorū ad ſtatū regl̓arē pōt reꝑari. ⁊ colligo qd̓nōdū ē priuilegiū nō ꝯfert̉. Diuidit̉ in duas ꝑtes. 2ª ibi licet. ¶ No pͦ ꝙ eccleſia ſecularis licite reducit̉ ad ſtatum regularē vt hic ⁊ meliꝰvij. q. ij. in. c. an̄pe. Cōtra v̓o fieri nō pōt niſi indefectū regulariū vt in. c. relatū. jͣ. ne cle. l̓ mo.⁊ in. c. īter qͣtuor. de reli. do. ⁊ ſic qͣꝫtū ad hͦ magis defert̉ regularibꝰ qͣꝫ ſecl̓aribꝰ clericis ⁊ fithͦ fauore ꝯtēplatōis ⁊ religionis. ¶ Noͣ 2º. ꝙ ſine licētia ep̄i non pn̄t clerici inferiores mutareſtatū eccl̓ie. facit. c. cū dilectꝰ. sͣ. qd̓ me. cā. ⁊ qd̓ibi noͣ. ¶ Noͣ 3º. ꝙ ſi alterat̉ ſtatꝰ eccleſie nō tenēt̉ clerici ſeculares ibi exn̄tes mutare ſtatumnec debēt neceſſariis priuari in vita eorū.Ultīo noͣ ꝙ rei que nōdū ē priuilegiū ꝯferri n̄pōt ⁊ ſic nō pōt donari pͥuilegiū eccleſie ꝯſtruēde. intellige vt valeat vt ex nūc ſꝫ bn̄ poſtqͣꝫ fuerit eccleſia ꝯſtructa. ſic ītellige iſtum tex. facitqd̓ noͣ. in gl. fi. ſentit hic Io. an. ⁊ clariꝰ bar. in. lſeruos ad cuſtodiā. ff. de ali. ⁊ ci. le. ¶ Sꝫ q̄ronūꝗd poſſit donari eccleſie que nondū ē. dic ꝙnō vt ē tex. noͣ. quē teuebis mēti in. c. abbate ſane. de re iudi. li. vi. ſecꝰ dic in legato. nā eccleſieꝯſtruēde pōt legari ⁊ etiā heres inſtitui vt poſthumꝰ. vt in d. l. ſeruos ad cuſtodiā. rō diuerſitatis ē qꝛ donatio cū ſit quidā ꝯtractꝰ reꝗͥritꝑſonā cui acꝗrat̉ obligatio ſeu ipſa res. vt in. c.ſi tibi abn̄ti. de prebē. li. vi. ꝗ tex. bn̄ facit ī hacmaͣ ⁊ in. l. abn̄ti. ff. de dona. ⁊ in. l. qui abn̄ti. ff.de acꝗ. poſ. ſed legatū nō reꝗͥrit pn̄tiā ꝑſone vtl. cū pr̄. §. ſurdo. de lega. ij. ⁊ hāc rōnem ponitBar. in d. l. ſeruos. ⁊ eā tene mēti. ¶ In gl. i.in fi. ex hac glo. collige duos effectꝰ iſtiꝰ priuilegij. pͥmꝰ qꝛ ep̄s faciliꝰ īduceret̉ ad ꝯſentiēdū.2ꝰ qꝛ clericis illiꝰ eccleſie inuitis hͦ facē poteritep̄s vbi al̓s nō potuiſiꝫ eis īuitis. No hͦ dictūſed ꝯtrariū tꝫ glo. in. c. an̄pe. xij. q. ij. ſꝫ ad ꝯcordiā reducūt̉ vt ibi. ⁊ hͦ noͣ ꝙ aut ſubeſt cā ⁊ poterit ep̄s clericis īuitis vtputa qꝛ clerici ſeculares inhoneſte ibi viuūt ⁊ hͦ caſu ꝓcedit illa gl.aut ep̄s vult hͦ facere ex cauſa voluntaria ⁊ tūc