trebellianica. qd̓ an indiſtīcte ſit ueꝝ dicā. jͣ. ſuꝑgl. ī v̓bo portōes. ¶ Itē noͣ. ibi nō obſtāte ꝙ arbitriū ul̓ laudū n̄ pōt īpedire alienatōeꝫ rei quēadmodū nec pactū ꝑtiū d̓ qͦ uide qd̓ noͣ. plene ꝑBar. ī. l. ſi ꝗs ita ꝓmiſit. ī. §. ea. lege. ff. de v̓. ob.⁊ ibi bonꝰ tex. ⁊ uidet̉ ꝓbare hͨ lr̄a a ꝯͣrio ſenſuꝙ ꝓhibitꝰ alienare rē niſi ī certas ꝑſonas nō p̄tīpune illā alienare ēt in vltīa volūtate colligit̉ hͦnoͣbile qꝛ h̓ pōderat̉ ꝙ laudū arbitroꝝ nō potuit īpedire alienatōeꝫ gͦ a ꝯͣrio vbi valeret diſpoſitio ꝓhibitionis fuiſſꝫ extēſa hͨ ꝓhibitio ētad ultimā volūtatē de quo vide latiꝰ ⁊ pulchriꝰꝑ Bar. ī. d. §. ea. lege. Itē noͣ. ꝙ lꝫ legatariꝰ poſſit agere ꝓ legato cōſequēdo ꝯͣ heredē ꝗ adiuithereditatē ꝯͣ eū tamē ꝗ nō adiuit agere non pōtEt ex hͦ ⁊ ex tex. īfert̉ ꝙ ſi duo ſint īſtituti heredes qͦꝝ unꝰ adiuit alt̓ nō. legatariꝰ pōt pete̓ legata ab eo ꝗ adiuit ꝓ ꝑte eū ꝯtīgēte ⁊ nō tenet̉expectare vt oēs adeāt. ¶ Itē noͣ ꝙ iudex appellatōis nō tenet̉ ſimpl̓r ꝓnūciare male iudicatū ⁊ bn̄ appellatū vl̓ eꝯͣ. ſꝫ p̄t ēt ꝯdēnae̓ ſi iudexa qͦ omiſit debitā ꝯdēnatōeꝫ ⁊ gn̓alit̓ dic ꝙ cumſuccedit ī locū pͥmi iudicꝭ pōt ⁊ dꝫ oīa face̓ q̄ primus iudex poterat ⁊ debebat ⁊ vide de hͦ qd̓ latius dixi. sͣ. e. c. Rainuciꝰ ⁊ ī. c. cū Iohānes d̓ fi.īſtru. ¶ Ite noͣ ꝙ pena adiecta a teſtatore n̄ cōcernit niſi bona q̄ obueniūt ex teſtamēto ip̄iꝰ vn̄nō extēdit̉ ad bona q̄ ſubiacēt reſtitutōi ex teſtamēto alteriꝰ. ¶ Noͣ ꝙ īſtitutio ſcā de pr̄e ⁊filiis nō vr̄ ſcā vt ſuccedāt ordine ſucceſſiuo. ſꝫadmittūt̉ eqͣlit̓ ⁊ pr̄ cōſeꝗt̉ medietatē filij verooēs ſiml̓ ꝯſequūt̉ aliā medietatē. nō intelligaseo reſpcū. qꝛ filij. ſꝫ qꝛ ꝯiūcti ſub noīe collectiuoiō habēt̉ loco vnius de qͦ vide qd̓ le. ⁊ noͣ. ī. l. fi.C. de īpube. ⁊ alijs ſubſti. ⁊ ob hͦ ī tex. pōderat̉ꝙ patruus poſſidebat iſta bona ꝓ medietate.Noͣ ī v̓. ſaluo ꝙ cū hereditas ē exhauſta ſeu extenuata ꝑꝑ legata pōt hr̄s detrahe̓ falcidiā ⁊ ſicqͣrtā ꝑtē ēt ſi hr̄ditas ſit exhauſta occaſione pene īflicte ꝑ teſtatorē ⁊ ī hͦ ē iſte tex. ſatis noͣ. aliꝗtn̄ ꝯͣ. ſꝫ tex. ml̓tū facit ꝓ pͦ dicto vt. jͣ. dicet̉ latiꝰ.¶ Itē noͣ ꝙ hr̄s nō ꝯficiēs īuētariū nō pōt detrahe̓ falcidiā. rō qꝛ nō p̄ſumit̉ ꝙ hr̄ditas ſit exhauſta legatꝭ. ſꝫ ꝙ potiꝰ hr̄s vſurpauerit bona ⁊orit̓ p̄ſūptio ꝙ noluit ꝯficere īuētariū. de qͦ vid̓qd̓ noͣ. Bar. ī. l. ī rōe. §. qd̓ vulgo. ff. ad. l. falci. ⁊qd̓ le. ⁊ noͣ. ī aucͣ. de here. ⁊ fal. ⁊ dr̄ īuētariū ſcriptura ꝯtinēs oīa īuēta ſeu reꝑta in pr̄imonio d̓fūcti ⁊ alio vocabulo dr̄ reptoriū vt. l. tutor quireꝑtoriū. ff. d̓ admi. tuto. ¶ Itē noͣ ex hoc ⁊ extex. ꝙ iura canoīca approbāt ꝯfectōeꝫ inuētariiqͦ ad excludēdū hr̄dē a bn̄ficio falcidie nūꝗd ātapprobēt ad hͦ vt hr̄s teneat̉ creditoribꝰ hr̄ditarijs vltra vires hereditarias ſicut diſpoſitū ēde iure ciuili vt ī. d. aucͣ. de hr̄di. ⁊ falci. dic ꝙ ſicqͦ ad foꝝ cōtētioſū qꝛ ius ciuile ē fūdatū ſuꝑ preſūptōe nec reꝑit̉ ꝯͣriū de iure canoīco īmo hͨ maͣvr̄ approbata h̓. ſꝫ qͦ ad foꝝ penitētiale n̄ tenet̉vltra vires hereditarias vt noͣ. Io. an. ī. c. ii. devſurꝭ. li. vi. ⁊ plenius ꝑ Fe. ꝯſilio. xxi. ex hoc col-
ligo ꝙ nō ſemꝑ ius ciuile ē obẜuādū ī foro penitētiali. ⁊ ē rō ī cāu nr̄o. qꝛius ciuile ī hͦ fūdat̉ ſuper p̄ſūptōe ⁊ n̄ ſuꝑ veritate ſꝫ ī foro penitētiali attēdimus veritatē ⁊ de oībꝰ credit̉ ꝯfitēti cūſolū agit̉ de p̄iudicio aīe ſue vt ī. c. ſignificaſti. d̓homi. exqͦ gͦ ī peītētia dicit hr̄s ꝙ nil vſurpauitceſſat p̄ſūptio iurꝭ ciuil̓ q̄ fūdat̉ ſuꝑ vſurpatōnenā veritate maīfeſta cedit opīo v̓itati vt ī. c. v̓itate. viij. di. ⁊ ex his hēs vnā noͣ. r̄gulā ꝙ vbicūqꝫius hūanū ē fūdatū ſuꝑ p̄ſūptōe nō ē obẜuādūī foro aīe. ſi v̓itas ē ꝯͣ p̄ſūptōeꝫ ꝓ hͦ c. tue jͣ. d̓ ſpōſa. ⁊. c. lrās. ī fi. sͣ. de reſti. ſpo. ⁊ ī. c. a nobis. ij. deſen. excōi. vid̓ Bal. ī. l. i. C. de ſacroſāc. ecc̄. ⁊ qd̓noͣ. Cal. sͣ. ī ꝓhemio hꝰ ꝯpilatōis vbi latiꝰ hancmateriā attīgit. ¶ Itē noͣ ꝙ lꝫ ab hr̄de extorq̄atur rōe pene īiūcte ī teſtō totū pr̄imoniū hr̄ditatis nō tn̄ deſinit eē hr̄s vn̄ retinꝫ ius ⁊ norhr̄dis īmo ꝙ plꝰ ē detrahit falcidiā tāqͣꝫ hr̄s ẜꝫvnā opi. de qua īfra hͦ. clare colligit̉ h̓. nā Rainaldꝰ voluit ꝙ ſi hr̄des ſui venirent ꝯͣ legatū factū auūcul̓ ꝑderēt oīa bona ⁊ patruꝰ rōe ꝯͣuētōnis fuit h̓ ꝯdēnatꝰ ad reſtitutōeꝫ oīuꝫ bonoꝝ ⁊nihilominꝰ remāſit hr̄s adeo ꝙ remāſit ſibi bn̄ficiū legis falcidie. ⁊ facit ī ſil̓i tex. noͣ. ī. l. ex fcō§. vltīo. ff. d̓ vl̓. ⁊ pupil. vbi dicit̉ ꝙ ſi hr̄ditas auferat̉ alicui tāqͣꝫ ī digno nihilominꝰ remanet ineo ius ⁊ nomē hr̄dis. ⁊ pōt eē rō qꝛ exqͦ ꝗs fuitſeml̓ hr̄s nō pōt fcō hoīs deſinere eē hr̄s ꝓ hocbonꝰ tex. ī ar. ī. l. ⁊ ſi ſine. §. ſꝫ qd̓ papinianus. ff.de mino. ¶ Ultīo noͣ. ibi ꝯͣ volūtatē teſtatoris⁊cͣ. ꝙ falcidia d̓trahit̉ ēt hodie ꝯͣ tacitā volūtatēteſtatoris ⁊ ſic aucͣ. ſꝫ cū teſtator. C. ad. l. fal. q̄ ꝓuidet vt teſtator poſſit hodie ꝓhibe̓ detrahi falcidiā hꝫ locū ī ꝓhibitōe exp̄ſſa nō aūt tacita hͦ.ꝓbat̉ aꝑtiſſime h̓ iūcta illa aucͣ. nā illa aucͣ. p̄ceſſit diſpoſitionē hꝰ c. Et iſte tex. dicit ꝙ conͣ volūtatē teſtatoris falcidia ē īducta vn̄ debet intelligi de tacita volūtate ꝓ hͦ qꝛ h̓ nō fuit exp̄ſſa volūtas teſtatoris ⁊ ī ꝓhibitōe falcidie ſꝫ tacita qꝛmādauit ꝙ oīa bona q̄ poſſēt obuenire heredibus deuoluerent̉ ad auūculos ⁊ ſic tacite ꝓhibuit falcidiā ſꝫ de hac tacita ꝓhibitōe hic nō curat̉. ⁊ hāc opi. tenuerūt ꝗdā in. d. aucͣ. ſꝫ cū teſtator. ſꝫ h̓ vr̄ caſꝰ īducēdo vt. sͣ. induxi. ¶ Ultīo īduco iſtū tex. ad noͣ. dictū ꝙ pena appoīta ex ꝯͣuētōe cōmittit̉ ex ſola ꝯͣuetōe ſcī qͣꝫqͣꝫ conͣuētōnō habuerit iuris effectū. nā vides hic ꝙ ꝯͣuentio patrui nō habuit īpedire legatū factū auūcuculo ⁊ nihilominꝰ pena appoſita ex conͣuētionehabuit locū ⁊ facit hoc ꝓ pena appoſita ī ꝯpromiſſis ꝯͣ ⁊ aduerſus ꝯͣueniētes vt cōmittat̉ pēalꝫ ꝯͣuētio nō habuerit aliquē effectū. Sil̓r ꝯͣmittit̉ pena ex ꝯͣuētōe iuris ſeu d̓ iure facta vt in. l.nuda. C. de ꝯͣhē. ⁊ cōmit. ſti. d̓ v̓bo firmū ⁊ v̓boratū ē gl. noͣ. ī. l. id qd̓ pauꝑibus. C. d̓ ep̄i. ⁊ cle. ⁊ꝑ illā glo. dicit ibi Bar. ꝙ ſi ꝗs ꝓmiſit ſub penaaliꝗd habere ratū nō ꝯmittit̉ pena ſi ꝗs conͣuenit de facto. ſecus ſi promittit habere firmumquia verbū ratū refertur ad ius verbuꝫ firmūrefert̉ ad factum quod eſt diligenter notandū.