De rebus eccle. n̄ alie 3
⁊. c. vacāte. sͣ. de p̄bē. Item ſuppͥmit dignitatē. vtnoͣ. in. c. cū acceſſiſſent. de ꝯſti. rē vniꝰ eccl̓ie donat alteri. vt ī. c. i. de re. ec. nō ali. li. vi. noͣ. in. c. conſtitutus. jͣ. de reli. domi. ſic poterit fructꝰ bn̄ficijvacātis ſeruare ex cā ꝓ vtilitatē ip̄iꝰ eccl̓ie vel ꝓvſibꝰ ſuis exqͦ indiget. ⁊ vr̄ Inno. velle ꝙ hancalienationē ⁊ ſimilē pōt ep̄s face̓ etiam ſi bn̄ficiūſit de iurepatronatꝰ laicoꝝ. ar. x. q. i. nouerit. ⁊. c.regēda. fatet̉ tn̄ ꝙ de honeſtate debet in alienatione reꝗrere ꝯſenſuꝫ patronoꝝ. patroni tamenpoterūt ex cā ꝯͣdicere. vt. xvj. q. vij. filiis vel nepotibꝰ. Et noͣ hͦ vltimū dcm̄ ꝙ in alienatōe eccl̓iepr̄onate de honeſtate ⁊ nō de neceſſitate reꝗrit̉ꝯſenſus pr̄onoꝝ. ⁊ ſatis placet ꝑ dcm̄. c. nouerītſed qꝛ patronꝰ pōt ꝯͣdice̓ vbi ſine iuſta cā fieretalienatio. vt ī. d. c. filiis. vtile ē ad litigia euitādahr̄e ꝯſenſuꝫ ipſoꝝ pr̄onoꝝ ſꝫ qͦ ad p̓ncipale dcm̄gl. ⁊ Inn. aduerte qꝛ vr̄ obſtare ml̓tū. cle. ii. d̓ re.eccle. nō alie. vbi dr̄ ep̄m non poſſe vnire menſeſue vel capl̓o aliquā eccl̓iaꝫ. lꝫ poſſit vnire ſingularibꝰ p̄bēdis. vt. ī. c. expoſuiſti. de p̄bē. Ratō qꝛvniēdo mēſe ſue vl̓ capl̓o auctorizaret ī fcō ꝓpͥoqd̓ nō lꝫ. vt ī. l. i. ⁊. l. pupillꝰ. ff. de aucto. tu. ⁊ lꝫ Ioan. aꝑte nō firmet hāc opi. ꝯͣriā tn̄ vr̄ magis ī iſtāꝑtē īclinare. ⁊ clariꝰ hāc opi. ꝯͣriā ſentit. ī. c. ſi ꝓpt̓tua debita. de reſcrip. li. vi. nec ob. ſi dicat̉ cle. p̄alle. loꝗ ī ꝑpetua ꝯceſſiōe. h̓ vero ad tp̄s. qꝛ duplex ē cā ꝓhibitiōis. vna ꝑpetue alienatōis. altera ne auctorizet ī fcō ꝓpͥo. vn̄ ī ꝯceſſiōe tēporalilꝫ ceſſet pͥª cā nō ceſſat 2ª. ſuffic̄ gͦ alterā cāꝫ ſb̓eēvt īſti. de nup. §. affinitatis. ⁊ ſi diceremꝰ ꝯͣriumpoſſet ep̄s face̓ fraudē. qꝛ renouaret ꝯceſſionē īfinē ꝗnquēnij. ⁊ ſic īdirecte face̓t eā ꝑpetuā. ⁊ ſatis mihi placet hͦ dcm̄ ꝯͣriū. ſꝫ difficile eſt rn̄deread iſtū tex. pōt tn̄ ītelligi qn̄ ep̄s ꝯſtituit hͦ non ꝓvtilitate ſue mēſe vel capl̓i. ſꝫ ꝓ vtilitate eccl̓ie cathedralis. puta ſi fabrica eccl̓ie cathedralis nonſuffic̄ nec canonici cū ep̄o ſunt potētes ad reſtauratōeꝫ fabrice potuerit tūc ꝯſtitue̓ cum capl̓o vtfructꝰ bn̄ficioꝝ vacātiū cedāt fabrice ad certuꝫtp̄s. ⁊ hͦ voluit Ib. an̄. ī. d. c. ſi ꝓpt̓. ⁊ bene fac̄. d. c.i. de re. eccle. nō alie. li. vi. Cōtra hͦ tamē facit iſtetex. vbi ep̄s reſeruauit vſibꝰ ſuis. ſed pōt dici ꝙpapa. in. v̓. ſi v̓o nō refert ſe ad factū illiꝰ ep̄i ſeddat regulā gnͣalē an̄ ⁊ qn̄ poſſit ep̄s retine̓ fructꝰeccl̓ie vacantis. ⁊ dic̄ ꝙ ꝓ iuſta ⁊ neceſſaria cā hͨpōt. ſꝫ nō ē iuſta vt retineat ꝓ vtilitate ꝓpͥa ne auctorizet ī fcōſuo. nec ob. c. pe. de v̓. ſig. qd̓ gl. alleꝓ ſe. nā ibi ep̄s īpetrauit hͦ pͥuilegiū a papa. gͦ ꝑſe nō poterat. qꝛ fruſtra p̄cibus īpetrat̉ ⁊cͣ. C. detheſau. l. i. li. x. ⁊ noͣ. ī. c. i. sͣ. de reſcrip. ⁊ licꝫ cā ī ſeſit iuſta. tn̄ ob. qd̓ dixi ne auctorizet ī fcō ꝓpͥo. ſꝫmultū me mouet ī ꝯͣriū. d. l. pupillꝰ. §. pe. vbi dicitmultū ſingularit̓ tutorē poſſe eme̓ rē pupilli ip̄oauctore dūmō hͦ faciat palā vel īterpone̓ tertiaꝫꝑſonā ad emēduꝫ ⁊ ip̄e p̄ſtaret auctoritatem. ⁊vtrūqꝫ modū approbat ibi Bar. qd̓ vr̄ ꝯͣ dictaꝫcle. fi. ⁊ dicta Io. an. ſꝫ poſſꝫ dici ꝙ illa cle. ꝓceditin collatōe ſeu donatōe gratuita. nā ibi ē ſemperſuſpitio. ſꝫ ī ꝯͣctu nō gratuito vt vēditō q̄ palam
explicat̉ ceſſat ſuſpitio ꝯͣ tutorē. ⁊ ꝓ hͦ facit. l. i. ⁊d. l. pupillus. ī pͥn. vbi patet ꝙ pupillꝰ nō pōt obligari tutori ipſo auctore. qꝛ vt dixi factū eſt gratuitū. ⁊ ex illa. l. potes caꝑe bonā limitatōem addictā cle. ii. vt p̄latꝰ poſſit eme̓ noīe ꝓpͥo rē eccl̓ieinferioris ⁊ auctorizare in facto proprio.¶ De rebus eccleſie alienandis vel non ℟ica.¶ Cōtinuat̉ ad p̄cedentia hͦ ordine. ſupra viſuꝫē de rebꝰ ſpiritualibus clericoꝝ .ſ. de prebēdis ⁊bn̄ficiis. merito reſtat videre de rebus temporalibus eorūdem quas qꝛ īterdum clerici alienant⁊ dubitari pōt nūꝗd teneat alienatio merito ſb̓ijcit̉ hec ℟ica. de rebꝰ ec. nō alie. vel ſic. Supraviſuꝫ ē de collatōe p̄bēdaꝝ ⁊ bn̄ficioꝝ. ſed qꝛ p̄bendati ⁊ bn̄ficiati interdū alienant bona prebēdarum ⁊ bn̄ficiorum. ⁊ iō ſubiicit̉ hec ℟ica.On licetMeue eſt ⁊ ꝑ alia v̓bapōt ſic ſūmari. Nō pōtp̄latus res vniꝰ eccl̓iealteri dare nec inuiceꝫres illas cōmutare ſineamboꝝ ꝯſenſu. h. d.Nota pͥmo ꝙ licet ep̄s habeat plenam ptātem īeccleſiis ſibi ſubiectis. x. q. i. ꝑ to. nō tamē pōt ꝓlibito rem eccleſie ſibi ſb̓iecte alienare etiam donādo alteri eccleſie ſubiecte. ⁊ hͦ indubio ſine cāquid autem ſi cauſa ſb̓ſit dicam cum gl. i. ¶ Nōibi vel abbatem. ꝙ abbas poteſt īterponere auctoritatem alienationi rei eccleſie ſibi ſb̓iecte. ⁊ ītellige quādo abbas habꝫ in illa eccleſia ius ep̄ale. vt qꝛ eccleſia eſt ſibi pleno iure ſubiecta. namtunc omnia iura ep̄alia que ſunt iuriſdictionispoteſt vt epiſcopus exercere. vide gl. nota. ī cle.i. eo. ti. ⁊ per Inn. in. c. ij. de tranſac. ⁊ quod dixiin. c. ſignificaſti. de fo. cōpe. al̓s autem non poteſtprelatus īferior ep̄o auctorizare in facto alienationis. eſt enim hoc ius epiſcopale. xii. q. ij. placuit. ⁊. c. abbatibus. xvij. q. iiij. in venditionibus. ⁊ſic collige ꝙ iſta iura epiſcopalia ſunt queſibiliaper inferiorem prelatum. pro hoc. c. i. de capel.mo. li. vi. ⁊. c. cum olim. ⁊. c. auditis. de preſcrip.¶ Ultīo noͣ ꝙ eccl̓ie nō pn̄t res ſuas ad īuicemꝯmutare ſine licētia ſuꝑioris. nec ſuꝑior ſine licētia ipſaꝝ eccl̓iaꝝ. ⁊ arguit Uin. canonicos n̄ poſſe ꝯmutare domos ſibi aſſignatas vt canonicisſine licentia ſuperioris. de quo tamen dic vt latius dicam. ī. c. q̄ſitū. de re. ꝑmu. ¶ In gl. i. ibi excā tn̄ poſſet. no. bn̄ glo. ⁊ cōiter tenet̉ hic primaopi. vn̄ dicūt In. ⁊ Ho. ꝙ ſi iuſta eſt cā. vt quiaep̄s edificauit nouā eccl̓iaꝫ. pōt dare iura matricis eccl̓ie illi eccl̓ie nouit̓ edificate. quatenꝰ aſſignet ſibi certā ꝑtē ꝑrochie ipſius. de quo in. c. adaudientiaꝫ. alle. in glo. ⁊ vide tex. exp̄ſſum in. d.c. i. eo. ti. li. vi. vbi ep̄s cū capitulo decimas vniuscccl̓ie ꝯtulit archidiaconatui īdigēti. ⁊ illa donatio fuit reuocata non ex defectu poteſtatis. ſed