nō eſt adeptus poſſeſſionē ſcd̓i. ⁊ nō vacat pͥmūaut ē adeptꝰ. ⁊ dꝫ vacare pͥmū cū culpa ſua hocꝓuenerit plꝰ plꝫ pͥmū dictū ſi in ꝯtinēti iſtū pēitꝫqꝛ calor iracūdie eū excuſat. vt in. d. c. ex lr̄is ⁊ ijq. iij. §. notandū. nec ob. c. eū ꝗ. e. ti. li. vi. loꝗt̉ enīin eo ꝗ ꝑ vī occupauit bn̄ficiū ſeu intruſit ſe in illo. ſꝫ nos loꝗmur ī eo ꝗ ītrauit ꝑ oſtiuꝫ. ſꝫ calor̄iracūdie fuit ductꝰ ⁊ ſtatī pēituit. fac̄ de pēi. diſ.i. diuortiū 2º. fallit in eo ꝗ fec̄ expēſas d̓ pr̄imo/nio in pͦ bn̄fiº. nō enī cogit̉ dimitte̓ pͥmū niſi ſibiſatiſfiat pͦ d̓ expēſis. ar. xij. q. iiij. quicunqꝫ. ⁊ notabis bn̄ hūc caſū vt retētio ꝓ expēẜ hēat locuꝫetiā in bn̄ficijs. et ex hͦ pōt colligi vnū noͣbile dictū ꝙ ſi cl̓icꝰ ſn̄ teſtamēto morit̉ pōt heres repete̓ expēſas qͣs cl̓icꝰ fec̄ d̓ pr̄imōio in bn̄ficio ⁊ foͣtiꝰ hͦ ꝓcedit ſi ſpecifice cl̓icꝰ illas repetēdas decreuit. Addit̉ ⁊ aliꝰ caſꝰ cū ſuꝑior pͥmi bn̄ficij n̄vult habe̓ ratā collationē ſcd̓i ſꝫ r̄petit ip̄ꝫ cl̓icuꝫcū .n. n̄ poſſit cl̓icꝰ directe ⁊ exp̄ſſe r̄nūciare ſuobn̄ficio ſine licētia ſuꝑiōis. ita nec īdirecte recipiēdo ſcd̓m. de renū. c. admōet. ⁊. c. qd̓ in dubijs. ⁊credo ꝙ reꝗrit̉ ꝯſenſꝰ cuiuſlibet ꝗ neceſſario reꝗrit̉ in renūciatōe exp̄ſſa vt collatoꝝ ⁊ pr̄onoꝝde qͦ dic vt dixi in dictꝭ. c. ¶ In ea. gl. ibi ſꝫ ꝑ receptōneꝫ corporaleꝫ. ⁊ dꝫ hec recepº. eē pacificadīc̄ tn̄ Inn. ꝙ ſi in pͥncipio nō potuit hr̄e poſſeſſionē ſcd̓i nō vacat pͥmū ſꝫ ſi habuit poſſeſſionē lꝫpoſtea moueat̉ ſibi qō vacat nihilominꝰ pͥmumbn̄fiᵐ. ⁊ in hͦ inſtāt doc. ⁊ vide noͣ. in. c. cōſtitutꝭ deap. ⁊ in. c. lꝫ ep̄s. e. ti. li. vi. ⁊ vr̄ velle do. An. alle.gādo ibi noͣ. ꝙ ſi acceptauit ſciēt̓ bn̄ficiū litigioſū īducit̉ vacatio pͥmi bn̄ficij. lꝫ nō hēat poſſeſſionē pacificā. ego īdiſtīcte crederē ꝙ nūqͣꝫ īducitur vacatio pͥmi bn̄ficij niſi pꝰ habitā pacificampoſſeſſionē ſcd̓i. nec ſufficit ꝙ momēto haūit eāpacifice ſi illico mouet̉ ſibi qō de iure vel de fc̄oqꝛ nō dr̄ fuiſſe qd̓ nō ſtetit. ad hͦ tex. cū gl. in. c. cōmiſſa d̓ elec. li. vi. ⁊ cle gr̄e. ⁊ ibi ꝑ Pau. d̓ reſcri.⁊. d. c. lꝫ ep̄s fac̄. c. ſi ꝗs iā tnͣſlatꝰ xxi. q. ij. nō eniꝫpōt dici ꝑfecte tnͣſlatꝰ exqͦ dubitat̉ de iure ſuo. ⁊fac̄. c. cū in cūctꝭ de elec. sͣ. eo. ꝙ bn̄ficia electi ⁊ cōfirmati ad ep̄ꝫ nō vacāt qꝛ adhuc n̄ vr̄ plene tnͣſlatꝰ. Ex oībꝰ p̄dictꝭ ꝯclude ꝙ r̄gl̓arit̓ pꝰ pacificāpoſſeſſionē ſcd̓i vacat pͥmū. ⁊ pꝰ hāc ꝯſtitutionēemanarūt multa iura ⁊ in. c. ſi tibi cōceſſo. jͣ. e. li.vi. qd̓ limitat iſtd̓. ſi .n. nō pōt hr̄e fructꝰ ſcd̓i bn̄ficij. qꝛ ex pͥuilegio forte debēt̉ alteri ad tp̄s nonvacat pͥmū. ¶ Item emanauit. c. eū ꝗ. e. ti. li. vi.vbi extēdit̉ hͦ. c. ad eū ꝗ vi vel ſciet̉ ītruſit ſe in ſecūdo bn̄ficio. ¶ Iteꝫ emanauit. c. cū ſingula. e.ti. li vi. qd̓ extēdit hoc ad regulares dignitatesdemum ſuꝑuenit cle. i. de ſuꝑ. ne. p̄la. que dicit hͦꝓcede̓ etiaꝫ in pͥoratibꝰ manualibꝰ ¶ Item clevnica de offi. vica. vbi dr̄ hāc vacatōeꝫ īduci ēt ſirecipit̉ vicaria ꝑpetua bn̄ficij curati. ¶ In glo.ſuꝑ v̓bo ꝓuētibꝰ. ibi. i. ꝓpͥijs. Noͣ bn̄ glo. iſtā exqͣ collige clericū nō cōpellēdū ad ſatiſfaciendumoneri ſibi īcumbēti ex delicto vel qͣſi ſeu ex ꝯͣctuinito nōie ꝓp̓o de fructibus beneficij ſui ꝗa delictū ꝑſone nō debet obeē eccl̓ie. ⁊ vide ꝯſil̓eꝫ gl
in. c. cū ſicut de ꝯſe. eccle. vel al. ⁊ bene facit glo. īl. ſtipēdia. C. de excep. rei iu. vbi dr̄ ꝙ ſic̄ in cā iudicati nō debēt capi ſtipēdia militū ſeculi. ita necſtipēdia militū eccl̓ie. Ho. tn̄ h̓ dic̄ ꝙ poteſt cōpelli adſatiſ faciēdū d̓ his fructibꝰ quos fec̄ ſuosforte mūitꝰ opīone q̄ noͣ. ꝑ gl. in. c. pn̄ti d̓ off. or.li. vi. hec qō depēdet ab alia. nūꝗd clericꝰ faciatfructꝰ beneficij ſuos de qͣ qōe vide qd̓ plene dixiin repetitꝭ. c. cū eēſ. d̓ teſtamē. ⁊ vide de vtraqꝫ. q.qd̓ noͣ. ī. c. ꝑuenit. de fideiuſ. ⁊ ꝑ archidi. in. c. ſtatutū. de hep. li. vi. Ego ſēꝑ tenui ſipl̓r ꝙ nullꝰ clericus faciat fructꝰ ſuos inſpecto iure cōi. ⁊ ꝑ cōſequēs ꝙ nō dicūt capi fructꝰ beneficij ꝓ debitoip̄iꝰ beneficiati. Sed nūꝗd valeat cōſuetudo inoppoſitū. vide qd̓ noͣ. Io. an. in regl̓a nemo pōtde re. iur. li. vi. in mercu. ⁊ ī fi. gl. Noͣ fi. gl. ꝙ poſeſſor beneficij cū mala fide ꝯpellit̉ reſtitue̓ oēsfructus. ⁊ vide tex. in. c. cū dilectus. jͣ. de iurepa.a ꝯͣrio. gͦ ſecus ſi bona fide poſſidet qd̓ tenēt dn̄ide rota deciẜ. xxiij. ¶ In gl. in v̓. in eadeꝫ eccl̓ia⁊cͣ. ibi ꝯͣriū credo noͣ. glo. vſqꝫ ad finē ex qͣ habesduo ſatꝭ notāda in maͣ extēſiōis. pͥmū ꝙ vbi duoſūt a iure eꝗꝑata pena adiecta in vno vr̄ adiectaī alio. ꝓ hͦ tex. cū gl. in. c. ſi pꝰ qͣꝫ in fi. d̓ elec. li. vi.fac̄. l. ij. ff. ad tercu. 4º ꝙ ſi ī fine alicꝰ ſtatuti pēal̓fit aliqͣ additio ꝙ pena appōita in pͥnº. vr̄ r̄petitain illa additōe. exqͦ .n. adijcit̉ vr̄ ꝙ ſit ꝑs illiuſ ſtatuti. ⁊ ītellige cū dr̄ adijciētes vel ēt idē iudiciuꝫeē volumꝰ ⁊cͣ. ⁊ hāc glo. h̓ cōit̓ ſequūt̉ doc. ſꝫ vide gl. q̄ directe ſentit oppoſituꝫ ī cle. qm̄ in fi. devi. ⁊ ho. cleri. in v̓. ſāctione. ſꝫ hͨ gl. vr̄ v̓ior ¶ Ingl. ſuꝑ v̓bo. ⁊ lr̄atas. ibi ſcīa nobilitat hōinē ⁊cͣ. ⁊ꝓ hͦ fac̄ qd̓ dixi. sͣ. in vltīo noͣbili. ⁊ vide gl. ij. diſ.lex. q̄ dic̄ ꝙ maiores natu pn̄t appellari etiā lr̄aticū alijs d̓ ꝗbꝰ ibi noͣ. ⁊ ad. c. cū oēs qd̓ glo. h̓ alle.eqͣlitate ẜuāda in bn̄ficijs. dic vt ibi plene noͣ.¶ In gl. ſuꝑ v̓bo ꝑ ſedē apl̓icā ī fi. dic ꝙ tota hͨgl. pōt reduci ad vnā ꝯcluſionē ꝙ ſolꝰ papa diſpēſat in pl̓ibꝰ curatꝭ. ī alijs v̓o p̄t diſpēſare ep̄s. ⁊hāc ꝯcluſionē firmat gl. lꝫ r̄ferat opi. ꝯͣriā. Inn.vr̄ in effectu tene̓ opi. hꝰ gl. dicit enī in duobꝰ curatis diſpēſat ſolꝰ papa. in duobꝰ ſiplicibꝰ vel ſiplici ⁊ curato ep̄s. ⁊ ſi ſūt in diuerẜ dioceſibꝰ dꝫvt̓qꝫ ep̄s īteruēire in diſpēſatōe. ⁊ noͣ hͦ vltimū ⁊bn̄ fac̄ in ar. jͣ. de ſen. ex. in. c. cū illoꝝ. in. §. ſi veroclauſtraleſ. ⁊ qd̓ noͣ. in. c. paſtoraliſ. d̓ pͥuil̓. Pe. ⁊Abb. dicūt ꝙ diſpēſaº. q̄ fit ꝓpt̓ neceſſitatē vl̓ vtilitatē eccl̓ie nō ītelligit̉ ꝓhibita ep̄is. ēt in curatꝭſꝫ ſolū illa q̄ fit ꝓpt̓ p̄rogatiuā ꝑſone ⁊ vr̄ hͨ opi.place̓ Ho. lꝫ dicat curiā ẜuare īdiſtīcte pͥmā opi.quā vr̄ ſeꝗ Io. an. dic̄ .n. ꝙ ſi ep̄s poſſet diſpēſare nugatorium fuiſſet hͦ dice̓ h̓ ꝙ ſedes apl̓ica diſpēſauit. do. An. vr̄ teneͣ pͥmā ꝯcluſionē ſentit tn̄ꝙ in pl̓ibꝰ bn̄ficijs vltͣ duo ep̄s nō diſpēſat all̓. c.qꝛ in tātū. sͣ. eo. qd̓ iudicio meo nihil fac̄. nam nōloꝗt̉. c. illud de diſpēſatōe q̄ ſit ex cā. ſed de hisq̄ ꝑ ambitionē plura bn̄ficia recipiūt. vt pꝫ ibi inpͥn. dū dicit ꝙ in tm̄ ꝓceſſit qͦrūdam ambitio ⁊cͣnō .n. pōt dici ambitio ſi diſpenſaº. fit ex cā. poneenī ꝙ ſb̓limis vel lr̄atꝰ nō pōt viue̓ ex redditibꝰ