Druckschrift 
Lectura super tertio libro Decretalium
Entstehung
Venedig 4. V. 1478
Einzelbild herunterladen
 

ītellige dcāꝫ glo. in cle. gn̓alē. ex infero bn̄ficiū curatū pōt cōferri exn̄ti in ſacris ſi ē antetp̄s ꝓmotus multo fortius ex hoc viciaret̉ īpetratio. Itē noͣ tene mēti hūc tex. ſidat̉ ꝓuideri alicui de cōpetenti bn̄ficio poteſtꝓuideri canonicatu eccl̓ie cathedra. ēt ſi p̄bēda vacet. ſic illud dr̄ cōpetēs bn̄ficiuꝫ hītoreſpcū ad qd̓ cōſequit̉ de pn̄ti qd̓ cōſecuturꝰeſt ī ꝓceſſu tꝑis. vide qd̓ dr̄ ī. c. fi.. e. Ultīonoͣ id ad qd̓ quotidie allegat̉ iſta lr̄a. pͥuilegiūcōceſſum ꝑſone ſiue collegio ꝑdit̉ vnica ꝯͣuētōeſpōtanea etiā ſi fuit cōceſſū ī rebꝰ eccl̓ie. ſecꝰ dicvbi p̓uilegiū eēt cōceſſū loco pio ſeu eccleſie ꝗatūc reꝗͥreret̉ ſpaciū. xl. ānoꝝ quēadmōꝫ reꝗritī p̄ſcriptōe cuiuſqꝫ rei eccl̓iaſtice vl̓ ſpūal̓. ita ſingulait̓ voluit Inno. ī. c. accedētibꝰ. de p̓uilegijs vr̄ ibi tex. ẜꝫ vnū ītellectū. de maͣ ī. c. acceſſiſſēt. cōſtitutōibꝰ. ſi aūt p̓uilegiū ꝑit̓ ꝯcernerꝫꝑſōatū eccl̓iaꝫ. tūc ꝯͣuentōeꝫ ꝑdit̉ pͥuilegiūtenꝰ tāgit ꝑſonā ſꝫ qͣtenꝰ tāgit eccl̓iaꝫ ſꝫ r̄ꝗritur ſpaciū. xl. ānoꝝ vt dic̄ Inno. ī. d. c. accedētibꝰ. tn̄ ītell̓it ibi iſtū tex. ſi. qn̄ pͥuilegiū cōcernebat ſolū fauorē ꝑſōaꝝ. vn̄ ſi eēt eccl̓ie vtile illudp̓uilegiū vel illa īdulgētia violari potuiſſētcanonici allegar̄ iſtd̓ pͥuilegiū noīe eccl̓ie. lꝫ nonnoīe ꝓp̓o qd̓ ſēꝑ noͣbis. vide ī ſil̓i noͣbile dictūī. c. veīens. de tnͣſac. vbi dic̄ ſi ꝑſona eccl̓iaſticacōtraxit obligatō ſit ꝑſonalis puta qꝛ ſuꝑ fructibꝰ ſi in cōſequētiā ledit̉ eccleſia pot̓it pete̓ reſtitutōeꝫ ī ītegꝝ. ſecꝰ vbi tm̄ lede̓t̉ ꝑſōa quo adfructꝰ quos faciebat ſuos. adde gl. ī. cle. vna.ī īte. reſti. ſꝫ ē noͣbile dubiū ī ſtatuto in cōſuetudīe nūꝗd vnā ꝯͣuētōeꝫ tollat̉ cōſuetudo vl̓ ſtatutū. Et cōclude vnū caſū qn̄ ſtatutū ſeu cōſuetudo ſūt fauorabilia eccl̓ijs. tūc eīm tollant̉ vnicā ꝯͣuētōeꝫ. īmo vnꝰ ſolꝰ eccl̓ia pot̓it r̄ſiſtere oībꝰ face̓ actū retͣctari. vt noͣ. dic̄ Inn. ī. d. c.accedētibꝰ. ſꝫ ē dubiū qn̄ ſtatutū vel ꝯſuetuꝰ ſūtfauorabilia ꝑſonis. ꝯcluſiue dico ſi collegialit̓ illi fecerūt ſtatutū ſeu rūꝑe pn̄t ꝯͣueniūt directe īmediate tollit̉ ꝯſtitutō ſaltē vt illā all̓arepoſſint ī p̄iudiciū alteriꝰ. ar. vide bonuꝫ tex. ind. c. acceſſiſſent. ſic ītelle Io. an. ī. c. ad audientiā.. de cle. refi. vbi ſētit. ſecꝰ puto vbi aliꝗs de vniuerſitate feciſſꝫ ꝯͣ ſtatutū alijs ſciētibꝰ ꝯͣdicētibꝰ. tūc cōſtat clare ītētōe vniſitatꝭ. qꝛ fortiꝰ cōp̄hēdit̉ aīmꝰ ex actu poſitīo qͣꝫex actu neglectīo iuxͣ noͣ. ī. c. eccl̓ia ſutrīa.poſſeſ. ꝓpͥe. ī cōſuetudīe ē magis dubiū glo.valde noͣ. ī. l. nēo. ī. §. tꝑaleſ. ff. de re iudi. ſentit. illā glo. ſeꝗt̉ Io. an. in. c. fi. de cōſue Sꝫego crede̓ꝫ gl. ꝓcede̓ ẜꝫ diſtīctōem p̄dcāꝫ qn̄ aliꝗs de ppl̓o fecit aliꝗd ꝯͣ cōſuetudinē alijs ſciētibꝰ ꝯͣdicētibꝰ vt ex tollat̉ cōſuetudo ſꝫꝗrit̉ tm̄ tp̄s qͣꝫtū fuit reꝗſitū ad ītroducēdāſuetudinē. ar. ī regl̓a. pͥª. de re. iur̄. ſꝫ vbi ppl̓s collegialit̓ de directo ſciēt̓ feciſſꝫ actū ꝯͣ cōſue. credo idē dicēdū ī ea qd̓ ī cōſtitutōe qꝛ cōſuetuᵈdꝫ maiorꝭ roborꝭ. qͣꝫ ſit cōſtitutō. vt. l. de ꝗbꝰ.ff. de legi. .i. di. cōſuetudo. In glo. i. in fi. noͣ

plura ex gl. appellatōe eccl̓iaꝝ ꝓuintie veniunt eccl̓ie ēt que ſūt exēpte ſūt ī ꝓuītia. ſecūſ ſidicerꝫ ī aliqͣ eccl̓iaꝝ tuaꝝ qꝛ eccl̓ia exēpta p̄t dici ſua ſꝫ bn̄ dr̄ ī ꝓuītia ſeu dioceſi. vide bonaꝫglo. in cle. frequēs. de exceſ. p̄la. tex. ī. c. graueꝫde offi. or. fac̄ ad. q. ſi papa cōceſſit ep̄o fructus pͥmi āni bn̄ficioꝝ vacātiū dioceẜ ſue veniunt eccl̓ie exēpte. vide qd̓ noͣ ī. c. ſi ꝓpt̓ tua debita. de ℟p. li. vi. Noͣ archiep̄s pōt largo dice̓ quālibꝫ eccleſiā ꝓuītie ſuāne iuris qd̓ hꝫ ī hmōi eccl̓ijs. No vltīo mirabilē caſū vbi ī bn̄ficialibꝰ fit larga īterp̄taº ꝯͣ caſū. c. qͣꝫuis. de p̄ben. li. vi. Et Inno. ml̓tū īſtar vtꝝ regulariter ſi mādat̉ ꝓuideri ī aliqͣ eccleſiaꝝ ſuaꝝ veniāt eccleſie alteriꝰ dioceſis tn̄ ſt̓ īuītia ſua. lꝫ ī fuerūt opi. ip̄e tn̄ finalit̓ ꝯcludit ſic maxīe qn̄ appōit̉ illa cl̓a ꝯͣdictores cōpeſcēdo ⁊cͣ. p̄t ītell̓i de eccleſis ſolū ꝑtinētibꝰ ad qꝛ p̄t ſeip̄m cōpeſce̓. ī. l. pe. ff. de ar. Cōcluderē ī hac maͣ ſic. aūt ſcribit̉ ei ē obligatꝰuide̓ īpetrāti qꝛ ordīauit ſn̄ titulo. tc̄ ſi ſipl̓rdr̄ vt ꝓuideat ī aliqͣ eccleſiaꝝ ſuaꝝ veniūt niſi bn̄ficia ī ꝗbꝰ hꝫ collatōeꝫ. ar. ī. c. ẜꝫ.. e.caſu pōt ſuſtineri opi. quā cōiter r̄probāt doc.aūt erat obligatꝰ ad ꝓuidendū illi tn̄ ſi apponit̉ cl̓a ꝯͣdictores ⁊c̄. dꝫ ītelligi ꝓut hic hēt̉ vtcōp̄hēdat oēs eccleſiaſ ꝓuītie. .n. vr̄ īportare illa cl̓a rōe p̄dcā. reſpcū p̄t dici ſit largainterp̄tatio quia importat hoc ſenſus illius cl̓eqꝛ in dioceſi ꝓpria non pōt ſeipſum cōpeſce̓ aut apponit̉ illa clauſula forte eēt dicendū ꝯͣrium vt tm̄ ī eccleſijs īmediate ſibi ſb̓iectis faciatilli ꝓuideri qꝛ lr̄e debēt ſtricte ītell̓i. vt. d. c. qͣꝫuiſlꝫ Inno. hic ſentiat oppoſitū. In glo. ij. inbo ꝯͣdictōis. noͣ bn̄ hāc glo. quā multi hēntfuit addicta a tꝑe Inno. vl̓t in effectu iſtāclauſulā ꝯͣdictores cōpeſēdo dat̉ iuriſdictōſolū int̓ ꝑtes ſꝫ ēt ꝯͣ exͣneos cōtradicētes de fcōfecꝰ aūt ſi ꝯͣdicāt de iure ē magni effcūs. naꝫregularit̓ delegatꝰ hꝫ iuriſdictōem ī exͣneosturbantes ꝑtes niſi qn̄ iuriſdictō impedit̉ italoꝗt̉. c. i. de offi. dele. vide bonam gl. in. c.non ſolum. de app. li. vi. que valde noͣnt̓ dic̄ innouata tertiū appellatōe pendente reuocātur officio iudicis ad queꝫ ſꝫ dꝫ ille cōueniri coram iudice ſuo. dic vt ibi plene noͣ. ſꝫ v̓tute hꝰclauſule ſecus eſt dicendum. Et aduertendumqꝛ dubitari pōt circa iſtam clauſulā de v̓tutep̄hēſiua de v̓tute duratiua. nam comp̄henditclauſula etiam extraneos. vt.. dixi. cōiter tenent doc. lꝫ Inno. multa dixerit. Itē poteritferre delegatus ſic datus excommunicationeꝫgeneralem in omnes qui contradixerunt de facto. ita fecit iſte archiepiſcopus. intellige tamēquando aliqua cauſa preceſſerit. nam non debꝫferri excommunicatio pro futuris culpis. vt ī. c.romana. in. §. caueant. de ſen. excō. li. vi. Dubitatur vt dixi de vi duratiua .i. quanto tempore durat poteſtas data per hanc clauſulam.Innocentius ponit duas opiniones. prima