De cle. non refi. X
In odioſis v̓o appellatōe bn̄ficij nō venit dignitas ad hͦ. c. ſtatutū. ⁊ qd̓ ibi noͣ. de elec. li. vi. ⁊ bn̄ficiū largiſſime capiēdo ē beniuola actō gaudiūp̄bēs capiēti. vt ī vſibꝰ feudoꝝ. c. i. ꝗ. mo. feu. amitEx hoc ⁊ ex tex. noͣ ꝓ reſumētibꝰ ar. alioꝝ vt nōſit neceſſe v̓ba formalia arguētiū reſume̓. ſꝫ ſatisē recitare effectū. idem̄ noͣ. ī. c. ſuꝑ ſpecula. de magiſ. ¶ 2º. noͣ ꝙ vbicūqꝫ ad aliquē actū reꝗͥrit̉ potētia ꝓpt̓ ip̄m exercitiū potētie nō ſuffic̄ ip̄a potētia in habitu. ſꝫ oꝫ ꝙ reducet̉ ad actū. nā ī. c. p̄cedēti ſolū reꝗͥrebat̉ potētia. ⁊ iſte tex. īterp̄tat̉ depotētia ī hītu ⁊ actu. ⁊ hoc ē ꝑ id qd̓ dr̄ h̓ ī tex. qꝛv̓ba debent capi cū effectu. ad qd̓ qͦtidie allegat̉iſte tex. ¶ 3º. nō diſpoſitōem qͣꝫlibet ītelligēdamita vt ex eo ꝓducat̉ aliꝗs effectꝰ. reiiciēdꝰ ē gͦ intellectꝰ ꝗ ſolū ẜuit de vēto ⁊ deſeruit v̓bis ⁊ n̄ reivt ī. c. ꝯmiſſa. de elec. li. vi. ¶ Quarto noͣ ꝙ de licētia p̄lati ſui pōt clericꝰ bn̄ficiatꝰ ſe abſentare abn̄ficio ex honeſta cā. ⁊ noͣ ꝙͣ duo reꝗrūt̉ vt clericꝰ licite ſe abn̄tet a bn̄ficio. pͦ cā honeſta. 2º. prelati ſui licētia nō gͦ ſuffic̄ ſoliꝰ p̄lati licētia ſine honeſtate cāe. ⁊ ē rō ꝗa prelatꝰ non poteſt ſine cādiſpēſare contra ius. xxv. q. ij. inſtitutionis. ⁊. c.dilectꝰ. de tē. or. ¶ Quinto noͣ ꝙ ſtudiū lr̄arumē iuſta cā p̄bēdi licētiā clerico vt abn̄tet ſe a bn̄ficio. ⁊ tūc dꝫ deſeruire ꝑ aliū. vt ī. c. cum ex eo. deelec. li. vi. ⁊ illud ꝓcedit īdiſtīcte qn̄ vnꝰ ē ī eccl̓iaꝗd aūt ī pl̓ibꝰ vtputa ſunt. x. canonici nūꝗd vnꝰpoſſit ſe abſētare nō ꝯſtituēdo ibi vicariū ⁊ cape̓fructꝰ beneficij. aliꝗd tāgā ī. c. tue. jͣ. e. ⁊ vide bo.tex. in. c. ſuꝑ ſpecula. jͣ. de magiſ. Ultīo noͣ ꝙappell̓o ꝯͣ iuris diſpoſitionē n̄ ē admittēda ꝯcor.c. qꝛ. ⁊. c. ad nr̄aꝫ. de ap. facit. l. ſi qͣſi pena. ff. de v̓.ſig. Sꝫ h̓ q̄rit̉ vtꝝ ꝗlꝫ p̄latꝰ etiā ſi nō ſit ep̄s poſſit dare hāc licētiā doc. cōit̓ ꝙ ſic. ⁊ habes gl. or. īd. c. cū ex eo. nā iſta lr̄a loꝗt̉ īdiſtīcte. tn̄ nō pōt ꝙlibet p̄latꝰ appone̓ penā nō reſidētie .i. ꝓcede̓ adpͥuationē. ſꝫ oꝫ ꝙ ſit ille ſuꝑior ī cuiꝰ manibꝰ pōtfieri renūciatio vl̓ ꝗ poſſit alias īuitū deſtitue̓. ⁊noͣ hͦ dcm̄ ꝙ hn̄s ptātē ꝯferēdi nō hꝫ ptātē deſtituēdi etiā ꝓpt̓ delictū nō reſidētie. ꝓ hͦ. c. i. de capel. mo. li. vi. ⁊ plene dico ī repitōe. c. ſi quis ꝯtraclericū. de fo. ꝯpe. Nūꝗd aūt ſufficiat pete̓ licētiāex honeſta cā. Io. an̄. h̓ ſentit ꝙ nō. ſꝫ dꝫ eē obtēta. ex qͦ noͣ bn̄ ꝙ clericꝰ ex iuſta cā etiā nō pōt ſeabn̄tare a bn̄ficio niſi obtineat licētiā a p̄lato necſuffic̄ eā petiiſſe. Sed diceres tu gͦ p̄latꝰ poteritſemꝑ īpedire clericū vt nō ꝓmoueat cāꝫ honeſtādico ꝙ poterit hr̄i recurſus ad ſuꝑiorē p̄lati ſui.⁊ exigēte cā poterit eū ꝯpelle̓ ad dādū licētiā clerico. ar. op. ī. c. nullꝰ. de iurepa. Itē adde h̓ vnūdictū doc. ī. c. īt̓. jͣ. eo. vbi dicūt ꝙ ꝓpt̓ neceſſitateꝫſb̓ito occurrētē pōt clericꝰ ſe abn̄tare etiā ſine licētia p̄lati ſui. nā plerūqꝫ tēpꝰ ſeu locꝰ non patit̉licētiā pete̓. ꝓ qͦ. l. i. ff. de exercitꝭ ⁊. l. tutor qui reportoriū. ff. de admi. tu. ⁊ vr̄ Io. an. ibi limitareqn̄ ī breui ē reuerſurꝰ. ar. in. l. iij. ff. de diuor. Egocredo ꝯſiderādā qͣlitatē cāe ⁊ p̄iudicii ⁊ facilitatem petēdi licētiam. In gl. ibi. debēt ibi ꝑpetuoꝑmanere. Noͣ glo. ⁊ facit qōeꝫ de eo ꝗ acceptat
bn̄ficiū eo aīo vt illud teneat donec habuerit pīgnius vel nō habue̓it aīmū ibi reſidēdi nunꝗdiuſte ibi ſit ꝓmotus. ⁊ doc. ꝯcludūt ꝙ nō ⁊ bn̄. nāꝗſꝗs vt ait Apl̓s dꝫ eē ꝯtētꝰ ea vocatōe qͣ vocatus ē. vn̄ nō dꝫ aliud ī aīo gere̓. ſꝫ quēadmoduꝫꝯͣhēs mr̄ioniū carnale dꝫ hr̄e aīmū ꝑpetuo reſidēdi cū vxore. vt ī. c. fi. de ꝯdi. appo. ⁊. c. ſicut. vij.q. i. ſic ⁊ acceptās eccl̓iaꝫ. nam quodāmodo ꝯͣhitmr̄ioniū cū eccl̓ia. dic̄ tn̄ Hoſti. ꝙ hoc peccatumambitionis tollit̉ per penitētiam in. c. fi. de ſimo.vult dice̓ ꝙ n̄ eſt neceſſe ad purgādū hoc peccatū dimitte̓ beneficiū ſic̄ ī eo ꝗ ꝓmouet̉ ꝑ ſimoniāmētaleꝫ. ⁊ noͣ hoc vltimū dictū qꝛ pōt practicariin ml̓tis caſibus maxīe in iuuenibꝰ qui aſſumūtbn̄ficia nō ꝙ habebāt animū clericādi. ſed vt exeis viuāt in iuuētute. nā ſi penitētia ducti voluntvere clericari nō tenētur dimitte̓ bn̄ficia. ſꝫ ſatisē ꝙ ſatiſfaciāt deo de praua ītētiōe agēdo pnīaꝫ.In glo. fi. in fi. vel ẜm doc. ibi allegabat̉ iuſta cāputa diſpēſationis vel ꝯſuetudinis h̓ all̓abat cāꝫcauilloſā ⁊ ꝯͣ ius cōe. ⁊ iō appl̓o n̄ ē h̓ admittēda¶Raternitati qnecBreuepōt breuiꝰ ſūmari. pͦ noͣ ꝙ clericꝰ vniusdioceẜ n̄ dꝫ recipi ī alia dioceſi ſine lr̄is ꝓpͥij ep̄i⁊ dic ꝙ nō dꝫ recipi tāqͣꝫ clericꝰ vt ſic ꝓmoueat̉ad ordines vl̓ vt ſibi ꝯferat̉ bn̄ficiū. nā poſſibileē ꝙ ī ꝑtibꝰ ſuis iſte ſit noͣtꝰ īfamia ẜuitutis vl̓ depoſitꝰ vl̓ ꝗd ſil̓e ſibi acciderit. ⁊ iō ꝯtulerit ſe adꝑtes alienas. optīe igit̉ fuit ꝓuiſū vt nō reciplat̉ſine lr̄is ſui ep̄i. vide pulchꝝ tex. cū glo. xix. q. ij.due ſunt. Sꝫ laicꝰ bn̄ pōt recipi exqͦ non vult ibicelebrare vt clericꝰ nec hr̄e bn̄ficiū. ⁊ ita ītelligeiſtū tex. ꝓ hͦ. sͣ. de cle. pere. ꝑ to. Nūꝗd autempoſſit iſti ꝯferri p̄bēda ſine lr̄is commēdaticiis.Bonagui. dicit ꝙ ſic. qꝛ ꝑ hoc nō īfert̉ aliqd̓ p̄iudiciū ꝓp̓o ep̄o. ſꝫ hoc dictū admittereꝫ qn̄ ꝯfert̉ſibi ī ſtipēdiū ⁊ nō ī titulū beneficialē. nā de iurecōi eadē ē rō ī p̄bēdis titularibꝰ q̄ ī alijs beneficiis. lxx. di. ſanctoꝝ. ⁊ ꝓ hoc qd̓ noͣ. Inno. in. c. fi.de cle. pere. Et aduerte qꝛ id qd̓ diſponit̉ h̓ ī clericis hꝫ locū ī laicis. vt dicūt doc. hic. ⁊ vr̄ tex. ī. cpͥmates. lxxi. di. ſꝫ ītellige ꝙ laicꝰ nō dꝫ recipi inaliena dioceſi ſine lr̄is ſui ep̄i .ſ. vt ꝓmoueat̉ adhonores. qꝛ nō dꝫ ep̄s ordinare laicū aliūde oriundū lꝫ ꝯͣhat domiciliū ī dioceſi ſua ꝓpt̓ rōeꝫ p̄dictā. ne forte ī ꝑtibꝰ ſuis ſit noͣtꝰ aliqua maculaEt limita hunc tex. ⁊ dicta doc. hic ẜm pulchruꝫdictum Inno. in. c. cum iam dudum. de preben.vbi dicit ꝙ iſte littere commendaticie requiruntur pro ignotis. hi autem qui bene ſunt noti ſiueſint clerici ſiue laici poſſunt abſqꝫ huiuſmōi lr̄isrecipi. qd̓ ſatis mihi placet. pro hoc illud. c. duearguendo a ratione ceſſante. ⁊ quia clericus ſecularis vel laicus non ſunt ita ſubiecti proprioep̄o quo minus poſſunt tranſferre domicilium⁊ acceptare alibi beneficium ſine licentia prelatiItem pondera quia iſte littere dicuntur cōmēdaticie qꝛ ꝯmēdant mores ꝓficiētis quod in notis non reꝗrit̉. nā notꝰ pōt ꝓmoueri etiam ſine