De coba. clerico. ⁊ mulie. ⁊
in ſnīaꝫ affirmatiuā. nā ⁊ ab he̓tico licite ꝗs recipit hͦ ſacramētū in neceſſitate. vide bo. tex. in rōeeiꝰ. xxxij. di. §. veꝝ. 2º caſu etiam ꝙ qn̄ ſūt p̄ciſi acanone. diſtingue aūt factū ē occultū aut notorium. ſi notoriū nō licꝫ a talibꝰ ꝑcipe̓ aliqͣ ſacramēta. ar. h̓. ⁊ d. §. veꝝ. puto ꝙ hͦ fallit in ſacramētobaptiſmatꝭ ⁊ in ſacramēto corporis xp̄i vt in neceſſitate liceat a talibꝰ iſta reciꝑe ſicut dr̄ de fornicarijs ⁊ ſimoniacis in ordīe. vt in. d. §. veꝝ. ⁊ qͣre potiꝰ ꝑmittant̉ iſta ſacramēta qͣꝫ alia. vide bonā glo. in. d. §. veꝝ. Si v̓o factū ē occultū ſentiūtdoc. h̓ ꝙ ī ſacramētis neceſſarijs n̄ ſit abſtinēdūab eis ſꝫ ī volūtarijs licite poſſumus abſtine̓ dūmō euitet̉ ſcādalū ꝗnīmo debemꝰ abſtīere ī iſtꝭvolūtarijs. ar. vi. q. ij. ſi tm̄. ⁊. c. placuit. ⁊ vide Inno. in. d. c. i. de ſciſma. ⁊ ibi fuit ī ſingꝭ. op. ꝙ talisoccultꝰ qͣꝫuis nō habeat executiōeꝫ ordinis. nihilominꝰ .n. trāſfert in aliū ꝯferēdo ſibi ordineꝫꝓpt̓ cōeꝫ opi. ⁊ publicā vtilitatē ſic̄ in ſil̓i dicimꝰin. l. barbariꝰ. ff. de offi. p̄to. multi tn̄ in hͦ ꝯͣ. vt noͣin. c. nihil. de electꝭ. ⁊ in c. v̓itatꝭ. de do. ⁊ ꝯtu. ⁊. i..q. i. in ſūma. ⁊ nūꝗd excōicatū occultū quē poſſuꝫ ꝓbare excōicatū debeā euitare maxīe ſi ē p̄latꝰ meꝰ. vide noͣ. ꝑ Inno. in. d. c. i. ⁊ ꝑ eūdē in. c.cū nō ab hoīe. de ſen. excꝭ. Ultīo caſu qn̄ p̄ciſionō eſt facta a iudice vl̓ a canone. ſentiūt doc. h̓ ꝙpoſſumꝰ ſine ſcādalo abſtine̓ a ſacramētis volūtarijs nō tn̄ peccamꝰ nō abſtinēdo. qꝛ nō ſunt ſuſpēſi qͦ ad nos. vt in. c. fi. jͣ. eo. Et q̄ ſūt ſacramētavolūtaria ⁊ q̄ neceſſaria vide bo. glo. ī. c. veniēsde trāſac. ⁊ vtꝝ eccl̓ia liget peccata oīno occulta ſeu peccatores delinquētes occulte dic ꝙ ſic.vide glo. noͣ. in cle. i. de here. in. v̓. incurrāt qͣſi. iufi. ſꝫ in hͦ fi. caſu do. An. diſtīguit ꝙ vbi peccatūē notoriū nō ē licitū ab eis audire diuīa vel ꝑciꝑe ſacramēta. qꝛ oē peccatū notoriū int̓dic̄ offiⁿſine diſpēſatiōe. vt ī. c. fi. de tēpo. or. Adduc̄ ⁊ alias rōes n̄ ꝯcludētes iudicio meo. vn̄ ſimpl̓r īhereo pͥme ꝯcluſiōi. ⁊ dico tex. eē in. c. fi. jͣ. eo. nā ibiſe reſtrīgit ad peccatū fornicatiōis notorium. ⁊idē fac̄ tex. in. d. c. nullꝰ. nā op. ſua eſſet vera ſi dixiſſꝫ canō nullꝰ audiat miſſaꝫ illiꝰ quē īdubitant̉ſcit in peccato iace̓ ⁊ nō poſuiſſꝫ ſpālitatē ī fornicario. Ad ideꝫ. d. §. veꝝ. nec ob. c. fi. de tēpo. or.qꝛ fatet̉ ꝙ ipſe gͣuit̉ peccat celebrādo ſed nō alijaudiēdo ſic̄ patet in ſil̓i in. c. fi. jͣ. eo. ⁊ ꝑ hͦ habesexpeditā maͣꝫ ītrīſecā huiꝰ. c. ⁊ ad p̄dicta reducoēs glo. h̓ poſitas q̄ multū gn̓alit̓ locute ſūt pret̓glo. in v̓. notoriā. q̄ attīgit aliā maͣꝫ extrīſecā a. c.cū qͣ dicemꝰ aliꝗd de notorio ſalteꝫ ꝓ intellectut̓minoꝝ. In glo. in v̓. notoriū. in fi. de hac maͣ notorij. vide ſatꝭ ꝑ ſpe. in ti. de noto. cri. ⁊ bo. glo. iūcto tex. ij. q. i. manifeſta. ⁊. c. de manifeſta. ⁊ perHoſti. ī ſūma. eo. ti. §. fi. aliꝗd ꝑ Cy. C. de accu.ea ꝗdē. ⁊ ex dictꝭ huius glo. nō pōt haberi certadoctrina nec ꝓpter ꝓlixitatē talis materie pōt legēdo facilit̓ explicari. ſꝫ ꝓ noticia glo. ⁊ t̓minoꝝīſtabimꝰ circa aliqͦ. pͦ declarādo t̓minos. 2º. quolhominū ſcīa reqͥrat̉ ad īducēdū notoriū 3º. qūophet. 4º. veꝝ exigat ordo. iux i. g. vt. xexigat ꝑ-
batio ⁊ ꝓcedā ꝯcluſiue. ¶ Ad pͥᵐ aduertēdumꝙ habemꝰ duo extrema .ſ. ſcīaꝫ ⁊ neſcīaꝫ. Neſcire ē ꝓrſus igͦrare ita ꝙ nulla ibi cadat credulitasvt noͣ. ff. de iu. ⁊ fac. ig. ſuꝑ Rica ꝑ Bar. in. l. admonēdi. ff. de iureiurꝭ. fac̄ qd̓ noͣ. glo. in. c. ij. de teſta. li. vi. Scīa v̓o pōt haberi duplex. pͦ in his q̄ſūt alicuiꝰ artꝭ ſeu ſcīe. ⁊ in his ſcire ē rē ꝑ cāꝫ cognoſce̓. vt dic̄ ph̓s. ⁊ fac̄. l. ſcire leges. ff. de legꝭ. ⁊c. ītelligētia. jͣ. de v̓. ſig. hr̄ 2º. in his q̄ ſūt alicuiusſc̄i. vt dicimur ꝗd ſcire qn̄ ad noticiā illiꝰ ꝑuenimus ꝑ aliquē ſenſū corporeuꝫ vtputa ſcio ꝙ habes caputiū in capite. hͦ enī ſcio qꝛ dep̄hēdo perſenſū viſus. ⁊ hͨ ſcīa reꝗͥrit̉ ī teſte. iiij. q. ix. teſtes⁊. l. teſtium. C. de teſti. ad hāc ſcīaꝫ iudex nō pōtadduci niſi ī actu ꝯtinuo vel qn̄ res geſta ē corāeo tāqͣꝫ corā iudice. In actibꝰ v̓o trāſeūtibꝰ ſeuin momētaneis iudex nō hꝫ talem ſcīaꝫ ſꝫ ex varijs ꝯiecturꝭ. ⁊ varijs ꝓbationū gradibꝰ adducitur ad credulitatē q̄ tenet mediū int̓ ſcīam ⁊ neſcīaꝫ ⁊ ad habēdū ſcīaꝫ ſeu iſtā credulitatē habemus vt dixi multos gradꝰ ꝓbationis ⁊ diuerſavocabula. nā qn̄qꝫ factū ē occultū qn̄qꝫ pene occultū qn̄qꝫ publicū qn̄qꝫ dr̄ manifeſtū qn̄qꝫ euidēs. Itē fama rumor odiū arᵐ ſuſpitio opi. credulitas p̄ſūptio notoriū ⁊ ſi. Occultū ꝓpͥe dr̄ ſicut ē qd̓ ꝓbari nō pōt. vn̄ dei iudicio relīquitur.xxxij. di. crubeſcāt. vi. q. i. ſi oīa. fac̄. l. duo ſūt titij. ff. de teſta. tutē. Pene occultū dr̄ id qd̓ ꝓbari pōt ſꝫ cū difficl̓tate. vn̄ dictio pene diminuit ſicut dictio qͣſi. vt in. c. cū dilecta. de ꝯfir. vti. Publicū v̓o ē nomē gn̓ale ⁊ qn̄qꝫ verificat̉ in notorio ⁊ qn̄qꝫ ī fama. vn̄ notoriū pōt dici publicumſic ⁊ h̓ qd̓ ꝯſtat ꝑ famā vt ē tex. jͣ. eo. c. ſe. ⁊ idē qͣſi dic de manifeſto. nā manifeſtū multipl̓r capit̉in iure qn̄qꝫ manifeſtū ē ꝗd notoriū facti ꝑmanentꝭ. vt ꝓbat̉. ij. q. i. manifeſta. ⁊. c. de manifeſta.qn̄qꝫ ſumit̉ ꝓ notorio facti trāſeūtꝭ ⁊ nō redeūtꝭ.iij. q. v. qꝛ ſuſpecti. qn̄qꝫ ⁊ ꝓpͥe ē ſpēs de ꝑ ſe differēs a notorio ⁊ hꝫ ſe in minꝰ qͣꝫ notoriū. nā ꝓpͥe manifeſtū ē publica ſeu famoſa inſinuatio excerto auctore ⁊ ex certꝭ cauẜ ꝓueniens. ⁊ differtmanifeſtū a fama. qꝛ fama qn̄qꝫ ꝓcedit ex certoauctore. qn̄qꝫ etiā ē fallax nō ſic manifeſtuꝫ. pōteniꝫ ꝓbari ſꝫ nō ita clare apud alios ſic̄ notoriū.Fama v̓o ſolet deſcribi ꝓut dr̄ in glo. ꝙ ē illeſemaieſtatꝭ ſeu dignitatꝭ ſtatꝰ vita ⁊ moribꝰ ꝯprobatꝰ ſꝫ iſte deſcribit tm̄ bonā famā nō malā q̄ tn̄pōt ita ſe habe̓ ad malū ſic̄ ad bonū. vn̄ appellatur ꝗs famoſus latro. l. capitaliuꝫ. §. famoſos. ff.de penis. ⁊ in. c. ex ꝑte ade. de teſti. vbi raptoresvocant̉ nobiles. ꝓpͥe autē deſcribēdo famā ī genere ſuo. dic ꝙ ē cōis locuº. ex veriſil̓ibꝰ ꝯiecturꝭſurgēs. ⁊ dixi noͣ. ex veriſil̓ibꝰ qꝛ al̓s ꝓpͥe nō eſtfama ſaltē qͦ ad iurꝭ effectū ſꝫ ſūt vane voces populi de qͦ pl̓e ꝑ Bar. in. l. de mīore. §. tormēta. ff.de q̄ſtio. ⁊ glo. et doc. in. c. īꝗſitiōis. et. c. cū oporteat. de accu. Rumor v̓o in minꝰ ſe hꝫ qͣꝫ fama.vide bo. glo. iuncto tex. in. c. ſuꝑ eo. de eo ꝗ cog.ꝯſan. vxo. et. xxxv. q. vi. ſi duo. Indiciū ꝓprie ēnoͣbile ſignū alicuiꝰ dicti rei ſeu facti qd̓ ſubijcit̉