De arbitris. 209
ne romani d̓ elec. Itē regl̓arit̓ nullꝰ diſpēſat ꝯͣ qōneꝫpape niſi ī caſibꝰ ꝯceſſis. vt ī. c. dilectꝰ. ⁊ ibi ꝑ Inno. detē. ordi. cū gͦ ſolū ſit iure exp̄ſſuꝫ aut aucͣte ſuꝑiorꝭ poſſit cōpromitti ī clericū ⁊ laicū vt. jͣ. c. ſe. gͦ nō ſolū ī laicūnō p̄t ꝯpromitti aucͣte ſuꝑiorꝭ. p̄terea adduco bo. tex.in. c. ij. de iudi. vbi dr̄ ꝙ p̄lati nō debēt negocia eccl̓iaſtica laicꝭ ꝯmitte̓ ꝑ eos tractāda. An aūt poſſit ep̄s cāꝫſpūaleꝫ ꝯmitte̓ clerico ⁊ laico: vr̄ ꝙ ſic. ar. eoꝝ q no. ingl. in. c. ꝓxi. ꝯͣriū puto veriꝰ. lꝫ .n. valeat ꝯpromiſſū ī clericū et laicū nō tn̄ p̄t cā ſpūalis delegari clerico ⁊ laicoRō diu̓ſitatꝭ ē. qꝛ vt dixit Io. an. j. c. ꝓxi. ꝓpriū arbitrium de re ſpūali nō ē actꝰ ſpūal̓ merito ī clericū ⁊ laicū p̄t ꝯpromitti aucͣte ſuꝑioris. ſꝫ iudicare de cā ſpūaē qͥd ſpūale vt in. c. qͣꝫto de iudi. ſꝫ laicꝰ nō ē capax iurſpūalis etiā aſſociato ſibi clerico. vt ꝓbat̉ ī. c. meſſarde elec. ⁊ tenuit Io. an. in. c. nobis. jͣ. d̓ iurepa. ſic limino. in. c. eccl̓ia de ꝯſti. ⁊ hͦ dictū tene mēti ꝓ limitatiōehuiꝰ glo. ⁊. c. ſe. an laicꝰ poſſit eē aſſeſſor iudicis eccl̓iaſtici?: hoſti. tenet h̓ ꝙ ſic. ⁊ cōiter idē tenēt doct. in. d. c.ij. ⁊ declara hoc vt ibi.Abbas.Er tuas. Ancͣte iudicis cāe etiā delegati p̄t de cā ſpūali in clericuꝫ ⁊laicū ꝯpromitti ⁊ ſi arbitriū eſt a ꝑtibꝰ recedꝫ executiōi mādari lꝫ ꝑ gnaͣlē ꝓcuratore factū fuꝯpromiſſuꝫ. ſi aūt nō fuit arbitriū approbatum ⁊ pefuit appoſita agit ad int̓eſſe. h. d. gn̓alit̓ inherēdo lr̄hͦ ſummariū recipit ml̓tas limitatjͣ. patebit. Inpͥma ꝑte ponit̉ cōſultatio. In ſcd̓a d̓itio al̓s diſtīguēs rn̄ſio ibi ſuꝑ qͦ. ¶ No. pͥmo ibi ſuꝑ executiōe. ꝙarbitri nō mādāt ſua ſnīaꝫ executiōi ſꝫ ꝓ ea recurrēdūē ad ſuꝑiorē. vnde ſuꝑ executiōe fiēda fuit impetratūhͦ reſcriptū apl̓icū. dic tn̄ ꝙ nō ſolū papa ſꝫ etiā ordinarius rei ꝯͣ que eſt fiēda exetutio p̄t ſnīaꝫ arbitri exequide hͦ ē tex. no. in. l. cū antea. C. e. ⁊ hͦ ibi firmat bal. dixisͣ. eo. cū dilectꝰ. ⁊ ad pͥmū dictū ꝙ arbtri nō pn̄t exēquifacit. l. a diuo pio in pͥn. ⁊. l. aijr. ff. de re iudi ¶ Nōſcd̓o ⁊ tene menti ꝙ ꝓcuratop̄t ꝯpromittere. vn̄ſicut trāſige̓ nō p̄t ſine ſpāli mādato ita nec ꝯpromittere vt ꝓbat̉ h̓. facit tex. cū glo. in. c. qͥ ad agendū d̓cura. li. vj. ¶ No. t̓cio ꝙ ſolꝰ p̄latus nō p̄t ꝓcuratore ad litigandū ſine capl̓o. hoc intellige qn̄ardua. ⁊ ſic dꝫ intelligi. c. j. de ꝓcu. al̓s ſecꝰ. de qͦ diplene dixi in. c. edoceri de reſcriptꝭ. No. qͣrto caſū ſingularē in quo clericꝰ aſſociatꝰ laico facit laicū capacēilliꝰ actus quē ſolus exercere nō poſſet. nō ob. ꝙ pliſint laici qͣꝫ clerici. nā h̓ erāt duo laici. ⁊ vnꝰ clericꝰtn̄ extēdas caſum huiꝰ. c. ac actū ſpūalē. qꝛ laicus nō p̄teffici capax ꝑ mixturā clericoꝝ. vt in. c. meſſana. ⁊. c. ſacroſancta. de elec. ⁊ voluit nō. Io. an. h̓ ⁊ in. c. nobis. jͣ.de iurepa. nec ob. iſte tex. qꝛ arbitriū de re ſpūali nō eſtactus ſpūalis. vt dixi. sͣ. c.ꝓhibet̉ ſolus laicus. qꝛnō decet ip̄m de talibꝰ arbi. vt dicit tex. in. c. precedēti. nō ergo ꝓhibet̉ rōne incapacitatꝭ. ſꝫ rōne honeſtatis. honeſtas aūt ſatis ꝯſeruat̉ ex mixtura clerici. ethoc tollit̉ ꝯtrariū qd̓ formari pōt de. l. pediꝰ. ff. d̓ arbi. vbi dicit̉ ꝙ in ſeruū ⁊ liberū nō pōt fieri ꝯpromiſſūvn̄ ibi vtile vitiat̉ ꝑ inutile. hoc autē inutile habilitat̉ꝑ vtile. ſed dic ꝙ ſeruus eſt incapax ꝯpromiſſi meritomixtura habilis nō fecit ip̄m capacē ſꝫ laicꝰ nō eſt īcaax ꝯpromiſſi de re ſpūali ſꝫ ſolū ꝓhibet̉ ꝓpt̓ honeſtavt p̄dixi. ſecus aūt ſi eſſet incapax. vt in. d. l. pedius.¶ No. ibi arbitriū receptū. ꝙ quēadmodū de iure ciuili arbitriū emologatū hꝫ executionē ita de iure canonico vt h̓. Itē no. ex eodē ꝟbo ꝙ arbitriū nullū ex defectu mādati ſeu ſolēnitatꝭ mādati p̄t emologari .i. approbari ¶ Noͣ ꝙ arbitriū nō emologatū nō hꝫ executionē paratā etiā de iure canonico ſed ꝓcedit̉ quēadmodū h̓ ꝓceſſum fuit ꝯͣ ꝓcuratorē. nā ſi pena fuit appoſita ī ꝯpromiſſo agit̉ ad penā. ſi ꝟo pena n̄ fuit appoſita agit̉ ad int̓eſſe. ⁊ intellige ī ꝯpromiſſo facto tā-
qͣꝫ in arbitrū. ſecꝰ ſi ī arbitratorē ⁊ amicabilē ꝯpoſitorē tūc agit̉ p̄ciſe ad obſeruātiā arbitramēti. ſꝫ ꝑs ſciēsleſionē p̄t petere vt arbitramētū reducat̉ arbitrio iudicis ad bonā eqͥtatē. vt ī. l. ſi ſocietatē ī. §. arbitroꝝ. ff.ꝓ ſocͣ. ⁊ ꝑ Inn. in. c. qͥntauallis d̓ iureiur. ⁊ vide bo. gl.in. c. cām q̄ de elec ¶ No. ibi qꝛ iuramēto ſuo ⁊cͣ. ꝙ iuramētū obligat iurātē de iure canonico. ¶ Iteꝫ no. qͣꝓcurator qͥ ꝯpromiſit ſine mādato tenet̉ ſatiſface̓ deſuo. vn̄ quēadmodū ageret̉ ꝯͣ dn̄m ſi dediſſet mādatūita dꝫ agi ꝯͣ ꝓcuratore ſi ꝯpromiſit ſine mādato. vt īl. plautiꝰ. ff. de ꝓcu. ¶ Ultio no. vnū caſum in qͦ delegatꝰ p̄t aucͣtorizare lꝫ hͦ nō ſit exp̄ſſū in reſcpͥto. nā vth̓ pꝫ nō ſolū ordinariꝰ ſed etiā delegatꝰ cāe p̄t auctorizare vt ꝯpromiſſū fiat de re ſpūali in clericū et laicum.icū dilectꝰ. ⁊ ibi gl. tꝫ ꝯͣriū ⁊ illud veriꝰ. qͥFXſō oꝑat̉ ſpāle mādatū niſi fuiſſꝫ data libra ptās. de quo dic vt ī. c. qͥ ad agēdū de ꝓcu. li.niſi dediſſet ſibi ptātē faciēdi oīa q̄ in ꝓpriaſtituēs face̓ poſſet. et de hͦ vltīo vide qd̓ne dixi ī. qfi. de dila. ¶ I.pe. ibi etiā ſilētio. x. dieꝝ. nō ēgl. modūi ex ſnīa arbitri. ſꝫ latiꝰ attīgēdoꝯcludēdota doct. aīaduertēdū qn̄qꝫ fit ꝯpromiſſūo pacto nll̓a int̓ueniēte ſtipulatiōe neqꝫqꝫ iuramēto. ⁊ tūc cōiter tenet̉ ꝙ de iure ciuilinō orit̉ erbitrio actio vel exceptio. vt no. in. l. diē ꝓferre ī fi. ff. eo. qn̄qꝫ tn̄ ꝓducit̉ exceptio ſi ꝑtes exp̄ſſehͦ egerūt. vt ī. l. litigatores. ff. eo. ſꝫ de iure canonico eſtdubiū. hoſt. tꝫ ꝙ ex tali cōpromiſſo p̄t agi int̓eſſe ſecuto arbitrio. ⁊ placꝫ hͨ opi. do. an. ⁊ ſatꝭ vr̄ mihi vera qꝛde iure canonico p̄t agi ex nudo pacto vt ī. c. j. de pac.⁊ qḋ ibi no. gͦ p̄t agi ad int̓eſſe. quēadmodū ſi int̓ueniſſet ſtipl̓o. ſentit hoſti. ꝙ etiā d̓ iure ciuili p̄t agi hͦ caſuad int̓eſſe. qꝛ ius ciuilerſpectu int̓eſſe nō exegit exp̄ſſeſtipulationē lꝫ gl.aliud h̓ dixerit. nā tex. in. d. l. die ꝓferre ī fiullā mētionē facit d̓ ſtipulatōe īmo ẜꝫ hoſt.de mēteulpiani fuit ī. d. l. j. ff. de pac̄. ꝙ pacta etiā nuda debēt obẜuari. nā tex. ibi fūdat ſe ſuꝑ naͣli eoſic ſuꝑ obligatione naͣli q̄ ſurgit ex nudo pactomēti hāc opi. hoſt. Tn̄ legiſte cōiter ītelligūt tex. ī illaꝓferre ī fi. ꝙ loqͥt̉ qn̄ int̓uenit ſtipulatio. vn̄ ſatꝭo ꝙ d̓ iure ciuili nagit̉ ad int̓eſſe ſi ꝯpromiſſū fiſcm̄ ex nudo pacto. ar. ī. d. l. litigatores. ſꝫ de iure canco ꝓcedit qd̓ p̄dixi ar. ī. d. c. j. ⁊ h̓ ī eo ꝙ tex. dic̄ ī ꝯpromiſſo facto ex nudo pacto. ⁊ hͦ tene niſi arbitriū fueriemologatū exp̄ſſe vel tacite. nā ſi arbitriū hͦ caſu emologat̉ tacite vl̓ exp̄ſſe tūc ex ſnīa arbitri orit̉ actio ⁊ exceptio. vn̄ p̄t agi ꝓ ip̄iꝰ executiōe ſic̄ ſi eēt ſnīa iudicis⁊ fuit hͦ īductū ꝑ lege nouā. vt in. l. pe. C. eo. Adu̓te tn̄nā exp̄ſſa emologatio fit ẜm ius ciuile qn̄ ꝑtes ſubſcribūt ſe ſnīe arbitri dicēdo ꝙ iſtā ſnīaꝫ approbāt l̓ īprobāt vt ī. l. ne ī arbitrꝭ. ⁊. l. cū ātea. C. eo. refert tn̄ h̓ Inn.qͦſdā dixiſſe ꝙ etiā ſine hac ſb̓ſcriptiōe p̄t exp̄ſſe emologari ſnīa arbitri. ⁊ hāc ꝑtē de iure cononico tꝫ hoſvr̄ etiā approbare do. an̄. ⁊ ſatꝭ placet mihi ꝑ iſtum tex.vbi papa ſolū reqͥrit ꝙ arbitriū fuerit receptū ad hocvt hēat executionē nullā aūt mētionē fec̄ d̓ ſb̓ſcriptōe⁊ facit ad hͦ qḋ le. ⁊ noͣ. in. c. ij de pac ¶ Inſpicimꝰ em̄ inhͦ ꝯſenſū nō aūt iſtā ſolēnitatē extrīſecam q̄ ſolū adhibet̉ ad ꝯſenſū manifeſtāduꝫ. emologatio ꝟo tacita fitꝑ lapſū. x. dieꝝ a tꝑe ſnīe data ꝑtiū taciturnitate. et hͦq̇ ad pͥmū caſū. Qn̄qꝫ ⁊ ſcd̓o fit cōpromiſſū int̓cedēteſtipulatiōe. vt qꝛ ꝑtes ꝑ ſtipulationē ꝓmittūt ſtare ſētētie arbitri nulla pena vl̓ iuramēto appoſito. ⁊ hͦ caſuſi ꝑs nō vult acqͥeſcere ſnīe tenet̉ vtroqꝫ iure ad intereſſe. vt ī. d. l. diē ꝓferre ī fi. ⁊ hͦ maxīe iūcta glo. qd̓ ītelligo niſi ſnīa ꝯtineat māifeſtā iniqͥtatē. de quo dicēdūvt plene dixi ī. c. ij. sͣ. eo. ⁊ hoc caſu ē dubiū an̄ hͨ ſentētia poſſit emologari tacite vl̓ exp̄ſſe. doc. nr̄i hic taciteſentiūt ꝙ ſic. ⁊ aꝑte ſequit̉ do. an̄. ſꝫ nō allegat bar. quiaꝑte tenet ꝯͣriū in. d. l. cū antea. vbi dicit ꝙ ſnīa arbitri