De arbitris. 20 ꝙ
¶ Ilecti filii. Ftrri & tēdoralbocōitte̓ p̄n̄t in mulierēal̓s de ꝯſuetudine iudicantē. vel ſūma latiꝰ ⁊ clarius ſic. In mulierē ſingularē tāqͣꝫ in arbitratricē ꝯmitti pōt. ſecꝰ ſi mulier habet al̓s iuriſditōeꝫ de iuremuni vel ꝯſuetudine. nā tūc etiā ſuꝑ rebꝰ tꝑalibꝰ pōt ineā valide ꝯpromitti. h. d. pͥma ꝑs narrat factū. ſcd̓a datiudicē ibi qͣꝫuis. ¶ Nota pͥmo ꝙ femīa hn̄s iuriſditōeꝫde iure cōi vel ꝯſuetudīe pōt ꝑ ſe in iuriſditōne ſua iudicare. Iteꝫ ꝑ ſe de meritis cauſe cognoſce̓. pōt em̄ qͥs eſſeiudex lꝫ nō hēat ſcīaꝫ iuris dūmodo al̓s hēat ꝑitiā cauſarū forte ex ꝯſuetudīe. vt ē tex. in. l. certi. C. de iudi. Etex hoc ⁊ ex tex. infert̉ ꝙ mulier hn̄s regnū vel comitatuꝫpōt ſi vult ꝑ ſe cognoſce̓ de aliqͣ cā ⁊ ferre ſnīaꝫ. ¶ta ſcd̓o ꝙ regularit̓ femīa ē remota ab om̄i officō ꝑco. ⁊ intellige de officijs virilibꝰ. nā ad officia n̄ viriliaꝯſiſtūt ī republica tenet̉ ml̓r ſubire ſicut maſculus. dtn̄ dicēdū vt pl̓e no. bar. ī. l. j. C. de mulie. ⁊ q̄ mu. ſb̓e. li.x. ¶ Nota tercio ꝙ ſuſciꝑe in ſe arbitriū ē officiū virinā arbitria ſunt redacta ad inſtar iudicioꝝ. vt ī. l. j. ff. dearbitris. ſed ml̓r nō valet iudicare ita nec arbitrari. vt h̓⁊ in. l. fi. C. e. ſecꝰ dic ſi fieret ꝯpromiſſuꝫ in mulierē tāqͣꝫin ꝯmunē amicā ⁊ amicabile ꝯpoſitrice. nam tale ꝯpromiſſuꝫ pōt mulier acceptare. qꝛ corā arbitratore nō ē iudiciū ſed ꝓcedit exͣiudicialit̓. ad hͦ adduco tex. aꝑtuꝫ inmuliere ī. c. qͥntauall̓. de iureiurā. jͣ. ⁊ facit iſte tex. a ꝯrioſenſu ibi ab om̄i iudiciali exaīne ⁊cͣ. ſecꝰ aūt ſi ꝯgnoſcūtextra iudiciū. vide in ſpe. e. ti. §. ij. circa pͥn. vbinūquid cū iuramēto poſſit ꝯpromitti in mulierē? Etclude ꝙ nō. qꝛ cū tribuere hͦ officiū mulieri nō depēdeta ꝯſenſu ꝑtiū vt h̓ ergo ip̄aꝝ iuramētū nihil oꝑatur. vtin. c. ſi diligēti de fo. ꝯpe. ¶ Nota vlterius ꝙ ꝯſuetudopōt dare iuriſditōeꝫ mulieri. ex qͦ infert̉ ꝙ mulier ꝓhibet̉ iudicare nō rōe incapacitatꝭ qꝛ tūc ꝯſuetudo nſet eas habilitare. ar. ī. c. quāto de fo. ꝯpe. ⁊ ī. c. cām dſcrip. ſꝫ ꝓhibet̉ ꝓpt̓ honeſtatē. qꝛ nō ē honeſtū vt mulier officijs virilibꝰ ſe implicet. de qͦ vide qd̓ no. ī. c. ſciſciatus. sͣ. de reſcpͥ. Et ex hͦ ⁊ ex tex. collige vnuꝫ miravaleat ꝯſuetudo ꝯͣ honeſtatē. qd̓ videt̉ ꝯͣ. c. cū dcle. ſed pōt dici ꝙ iſtudevi. ⁊ ho. c.rem ⁊. c. cū ab on̄eres p̄cellētes hanitatꝭ quāadmittit̉ h̓ rōe ⁊bēt ſicut admittit̉ ī abbatiſſa q̄ rōe dignitatꝭ hꝫ iuriſtionē. vt ī. c. dilecta. ⁊ qd̓ ibi no. de exceſ. p̄la. ¶ Itē rta ꝙ mulieres p̄cellētes n̄ habēt de iure iuriſditōeꝫ ī ſb̓iectos pn̄t tn̄ habe̓ ex ꝯſuetudine. ⁊ intelligo tex. in iſtismulieribꝰ p̄cellentibꝰ .ſ. q̄ ſunt nupte aliqͥbꝰ pͥncipibꝰ itaꝙ pͥncipatꝰ ꝑtinet ad virū ⁊ nō ad mulierē. vn̄ mulier p̄cellere dr̄. qꝛ hꝫ dignitatē nō iure ꝓprio ſꝫ ex radijs mariti. ad hͦ qd̓ le. ⁊ noͣ. in. l. ſi auguſte. ff. de le. ij. vn̄ larmodo oēs ſubiecti mariti dicunt̉ ſubiecti vxoris nō tpoteſt vxor iuriſditōeꝫ exerce̓ in iſtos ſubiectos ſed cōſuetudo pōt ſibi tribuere iuriſditōeꝫ. ⁊ in hͦ caſu ego intelligo iſtū tex. nā al̓s ſi mulier habe̓t iuriſditōeꝫ vel cōmitatū vel aliū pͥncipatū poſſet de iure ꝯmūi omi ꝯſueudine ceſſante exerce̓ iuriſditōeꝫ in ſubiectos vt voluitInno. ⁊ bn̄. ⁊ facit tex. in. c. cū deuotiſſimā. xij. q. ij. ⁊. c..iij. jͣ. de pͥuile. ⁊ ꝑ hoc tollit̉ ꝯtrariū qd̓ potuiſſꝫꝯtra iſtā ſcd̓aꝫ lr̄am que p̄ſupponit ꝙ iſte mulieres p̄cellētes habebāt ſubiectos ⁊ ꝙ ex ſola ꝯſuetudine poterāt exerce̓ iuriſditōeꝫ. nam intelligo vt p̄dixi inſubiectis largo mō ſumptis. ¶ Itē nota ar. ex tex. ꝙ dominꝰ hꝫ ius in libertos. nā cū mulieres ſolū excludant̉ vth̓. ergo ſecꝰ in maſculo. ⁊ circa hͦ inſtat h̓ Inno. ſed ꝯͣriūcredo de iure veriꝰ. qꝛ iure nō reꝑit̉ inter iura q̄ ſunt reſeruata patrono circa libertatē inter q̄ nō ꝯputat̉ iuriſditio. ⁊ de his iuribꝰ vide ꝑ gl. Inſti. de ſucceſ. liber. §. fNota ꝙ data potētia iudiciali etiā ex ſola ꝯſueacceſſorie videt̉ ꝯpete̓ ptās arbitriū ſuſcipiendivt h̓ no. ꝓbat̉ ⁊cͣ. Et ex hoc collige aliud notabile dictūꝙ ꝯſuetudo circa vnū actū ꝯͣ ius extēdit̉ ad aliū actum
qui quodāmodo ꝑ ſimilitudinē videt̉ includi ſub pͥoriſeu includit̉ tāqͣꝫ ꝑs ſub ſuo toto. ad hͦ facit qd̓ noͣ. Ci. īl. ij. C. q̄ ſit lō. ꝯſue. Itē nota ī fi. lr̄e ꝙ pena pōt apponiin ꝯpromiſſo etiaꝫ inter religioſas ꝑſonas. qꝛ licite pn̄tclerici etiā religioſi exigere penā. de quo latiꝰ vide cū gͦ¶ Ultimo no. ꝙ etiā de iure canonico nō ꝯpellit̉ ꝯpꝫmittēs obſeruare ſimpl̓r laudū ſed cōpellit̉ ꝑ exactionēpene appoſite ī ꝯpromiſſo. Quid aūt ſi non int̓ueniſſetpena: voluerūt qͥdā dice̓ vt h̓ refert Inno. ꝙ ī ſpūalibꝰtenet̉ pars obſeruare ſimpl̓r laudū. qꝛ nō pōt agi ad intereſſe cū ſpūalia nō recipiāt eſtimatōeꝫ. Idē dixeruntqn̄ interuenit iuramētuꝫ. ar. in. c. ſe. ⁊ in. c. ij. sͣ. e. Alij ꝟodixerūt ꝙ nūqͣꝫ pōt agi ad obſeruantiā laudi niſi fueritapprobatū exp̄ſſe vel taciturnitate. x. dieꝝ iuxta. l. pe.eo. ſed de hͦ dicā plene. jͣ. e. ꝑ tuas. vbi iura pͥncipalit̓ tꝰctant. gl. ⁊ doc. formāt ibi q̄ſtionē vtilē nunqͥd poſſit ino vt vnꝰ nobil̓ vel hoīes alicuiꝰ caſtri poſalia paſce̓ infra limites alteriꝰ cat incide̓ lignā ſeufundo alteriꝰ? ⁊ ꝯcludūt ꝙ ſic dūmodo ꝯſuetudo nō ſit inducta ꝑ violētiā. ad hͦ facit. c. ſuꝑ qͥbuſdā deꝟ. ſigni. l. ſiqͥs diuturno. ff. ſi ẜui. vēdi. ſecꝰ ſi ẜuitꝰ vendiſolet. qd̓ mihi ſatis placet. nā quēadmodū poſſet p̄ſcribi ſeu acqͥri tota res ita ⁊ vſus rei. ad idē bo. tex. ī. l. venditor. ff. coīa p̄di. vbi ꝓbat̉ ꝙ valet ꝯſuetudo vt quisoblato p̄cio poſſit incide̓ ligna vel qͥd ſimile ī fundo alteriꝰ. dicūt tn̄ no. hic doc. ꝙ vbi ligna ſeu paſcua nō poſſuetudīe p̄cedēte ꝙ tūc dn̄s p̄ferenſent ſuffice̓ dn̄oeſtū de deci. ⁊ ī. c. qͥd ꝑ nouale. jͣ. de ꝟ.dus ē. ar. ī. c. ſug¶ In gl. ij. gof. intelligebat iſtu tex. ꝙig. ⁊ no. hͦ vltint aucͣtas ep̄i. qꝛ ſine ipſiꝰ auctoritatē n̄ pōt cleculare. ſed hoſt. ⁊ Io. an̄. dictū ſuū reprobāt. dicūt em̄ ꝙ ſi clericꝰ vult ꝓrogare iuriſditioneꝫfficit auctoritas ep̄i. ⁊ bn̄ dicūt ꝑ ea q̄ le. ⁊ noͣ.layci nōti. ⁊ ī. c. ſignificaſti de fo. ꝯpe. Idē qn̄ cleriin. c. ſi d̓romitte̓ in laycū ſuꝑ rebꝰ ſpūalibꝰ vt in. c.cus vulaſu nr̄o clerici ꝯpromiſerūt de rebꝰ tēpotuas. jͣ. eex. h̓ nō loquit̉ de iudiciaria ſed de ꝯpromiſhem̄ tēporalibꝰ pn̄t clerici ꝯpromitpritate ſuꝑioris. vt in. c. ꝯtintere in laus ꝓbat̉ in. c. expoſita. jͣ. e. ti.pit̉ nō hꝫ iuriſditōeꝫ ſed quā⁊ eſt rō diuerſitatis. qꝛomittētesdam noz aduerte qꝛ exergo nō ſubijciūt ſe iurā cū fuiſalio capite vtebat̉ necſet ꝯpromiſſiſuꝑ re īdū clericꝰ nō pōtniſſuꝫ pōt fieri īita nec dꝫ poſſe ꝯpromitte̓ cū al̓sfraudē. vt dixi. s. c. ꝓxi. ⁊ dicā pleniꝰ. jͣ. c. ſe. Sol. doc. nōint̓uenit h̓ ꝯſentā gūt ſed ponūt a pͥncipio. ꝙ a pͥnit pn̄tiaſus ep̄i lꝫ ī lr̄a nō dicat̉el meliꝰ īvr̄ inter⁊ ꝯſiliū ep̄oꝝ vt dr̄ in fiſuā. ⁊ ī hͦ nota bn̄ iſtex. ⁊ fapone̓ ad actu auctoritacit qd̓ nō. Io. an̄. ī regula qͥ tacet ī mercū. ⁊ bar. ī. l. cū pr̄in. §. libertꝭ. de le. ij. ⁊ bal. ī. l. ſi filiꝰ. C. de pe. he. ⁊ ibi bo.ūdē in. l. fi. C. ad mace. Nūtex. ẜm vnū intellectū. ⁊la illiꝰ qͥ hꝫ auctoritatē vel ꝯſeqͥd aūt ſufficiat ſola pr̄īc dū pōderat̉ pn̄tſum interpone̓. facit teio ſenſu. Sꝫ ꝯͣriū fir.ff. de aucͣ.ep̄oꝝ. facit etiāilē theoricā bar. in. l..e. ti. ⁊ dat nmat gl. ⁊ bar. ī. l. i.que dotis. ff. ſo. ma. dicēs ꝙ vbi exigit̉ ꝯſenſus alicuiꝰ infficit ſola pn̄tia iſtiꝰ qd̓ no. ⁊ facit qd̓facto alteriꝰ nonno. Di. ī. d. regl̓a qͥ tacet. nā vr̄ ꝯſenſus iſtiꝰ t̓cij exigi vtſolēnitas vel vt auctoritas iuxta ea q̄ dixi ī. c. cū ꝯſuetudinis de ꝯſue. ſed ꝑ ſolā pn̄tiā nō ſeruat̉ iuris ſolēnitanec aucͣtas impēdit̉. qꝛ p̄ſtans auctoritatē dꝫ eē auctorin illo facto. vt inſti. d̓ aucͣ. tu. §. tutor. ⁊ hͨ dicta tene mēti. ¶ In gl. iij. ibi niſi pͥnceps ſciēter delegauerit. no. gͦ⁊ dic̄ ꝙ papa pōt delegare femīe etiā cāꝫ ſpūalē ⁊ qḋ p̄l̓eſt etiā int̓ clericos. tex. ē no. ī. c. mēnā. alle. ī gl. ⁊ dicit h̓Inno. ꝙ etiā de iure ꝯmūi pōt mulier exerce̓ iuriſditōeꝫ