Proemium.
rius regl̓arit̓. ⁊ dic vt plene dicā ī. d. c. rodulphꝰ. fallitſtris cū ī eis nō ſit nec eē poſſit ſtudiū gnaͣle niſi in vrbbus regijs. vt in ꝓe. ffoꝝ. ⁊. C. de ꝓfeſ. qͥ in vrb. ꝯſtā. lib.xij. ⁊ ſic pōt ſaluari hͨ glo. quā ſic intellectā noͣ.Primo ponit exordiū ī qͦRex paciſie. ꝯcludit finalē ītētū iurigeneral̓. ſcd̓o narratōem ī qͣ on̄dit intentū finalē huiꝰ cōpilatōis ſeu iuris ꝑticularis ibi ſane. tercio cōcludit ibvolētes. Prima ſubdiuidit̉. ꝙponit finē viatocām deuiatōniris .i. hoīs ad quē a deo diſpoſitab hͦ fine ibi ſi effrenata. tercio vt ad debitū finē viatordeducat̉ ꝯcludit legē ncc̄iam. ⁊ oſtēdit tres virtutes acꝓprietates legꝭ ibi iōqꝫ lex ꝓdit̉. ſcd̓a ꝑs ſubdiuidit̉.uentū circa ꝯſtitutōes eccl̓aſticas corrprimo poctōi ſubmittēdas. ⁊ ponit maͣꝫ ⁊ cām impulſiuā huiꝰ cōām finalē ibi ad cām. t̓cio cāmpilatiōis. ſcd̓o cōcltū. qͣrto formalē ibi reſecaticoadiauatiu ⁊ lgci. ꝓ ſummario ¶ Nō primo qͣlis ⁊⁊ hec diuiſio ſueſſe rex. dꝫ em̄ eſſe pacificꝰ. qͥ nō vult pacē nō eſt heresxp̄i qͥ ī teſtamēto ſuo pͥncipalit̓ reliqͥt pacē. dū dixit pacē meā do vob̓ ⁊cͣ. de qͦ ī. c. ad apl̓ice. ⁊ ibi ꝑ glo. de re iudi. li. vj. Et noͣ ꝙ dꝫ eſſe tal̓ qͣles ſubditos ſuos aeſſe. Itē collige vn̄ ꝓcedūt lites. iurgia ⁊ ꝯtētōesdūt em̄ a cupiditate q̄ eſt radix oīm maloꝝ. et ꝓcedit ecarne infecta ex maͣ original̓ pct̄i. vn̄ ꝓpter hāc infeconē dicit canō ꝙ oīs etas ab adoleſcētia ꝓna ē ad malūxij. q. j. oīs etas. ⁊ alibi ꝓcliuus ē curſus ad voluptatē etmalū. et naͣ eſt imitatrix vicioꝝ. xx. q. iij. ꝓcliuis. Itē collige qͣlis debeat eſſe hō ſi nō vult ſubijci exercitio legis.debet em̄ eſſe pudicus. pacificus et modeſtus. lex eeſſet nccͣia ſi hoīes rōne regerent̉. nā ꝑ legē nemon̄ facere ſed male facere ꝓhibet̉. xxiij. q. v. ad fidempaſtoralis. de offi. or. ꝙ hoīes intātūijcerent̉ legi .i. exercitio legispoſſent rōad hͦ. c. de cōſtatinna. xxij. di. ⁊ ꝑ hoc declarat̉ illud. que ſpū dei agunt̉ nō ſunt ſub lege. de regula. c. licet. nā nō ſunt ſub exercitio legis exqͦ ducunt̉ lege priuata. ⁊ vide bo. text. de lege priuata et publica. xix. q. j.due ſūt leges. ¶ Nō ibi qͦtidie ⁊cͣ. ꝙ illud dr̄ qͦtidie fieri qd̓ fit aliqͦ int̓uallo int̓ poſito. nā nō qͦtidie lites generāt̉. ⁊ facit ad teſtes. vt. jͣ. dicā. ¶ Itē nō finē ⁊ intentūlegis. intēdit em̄ reprime̓ cupiditatē ⁊ ꝯcupīam ⁊ ipſāreduce̓ ad limites rōis. Itē collige qͦddā fedus eē interhoīes ſeu quandā obligatōem naͣlē ex charitate ꝓcedētē qͣ tenet̉ qͥs alteri facere qd̓ ſibi vult fieri .j. di. humagenꝰ. Itē noͣ tres ꝟtutes ⁊ ꝓprietates legit honeſte viuat ⁊cͣ. ⁊ ſic ſcīa iuris docet mmꝰ ꝙ ſupponit̉ ſcīe morali. vt dixi ī glo. j. Nō qͥnificet appetitus ſeu concupīa. nā ſignificatqͣ appetitugunt̉ ī malū. ⁊ ꝓcedunttas nō pōt eſſe niex aīa ſenſitiua rōe nō reginē eſſe reprobatāſi ad bonū. ¶ In ꝟ. ſane. rnō em̄ eſt ſuꝑuacuis vtendū. l. j. C. de no. C. cōſicut. de ꝓba. ¶ Itē collige qͥnqꝫ correctōnenimia ſil̓itudo. ꝯͣrietas. ꝓlixitas. ſuꝑfluitas ⁊ diſꝑſa locutō ſeu ſituatō. oīa em̄ iſta inducūt ꝯfuſiōꝫ. ¶ Itē colcas eē auctēticas ⁊ de tex. nā papa mādat h̓ haꝯpilatōe vti. ⁊ ℟ice ſunt ī hac ꝯpilatōe. gͦ ꝑs ꝯpilatinis. qd̓ clarius ꝓbat̉ ī ꝓemio. vj. vbi glo. ſingu. dicit ꝙex eo ꝙ ſunt d̓ tex. ſcriptor qͥ ꝓmiſit ſcribe̓ libꝝ ſeu textenet̉ ſcribere ℟icas. ⁊ an licita ſit argumētatō a rubroā. jͣ. Itē collige ꝙ in gnaͣli mādato nō trāſit pt̄as leꝯdēde ¶ His noͣbilibꝰ expeditis primo iſte text. innīfert qͦtidie fieri qd̓ fit īteruallo int̓poſito induꝯcordiā teſtiū qͥ dicūt quē quotidie poſſediſſe vl̓quotidie reſediſſe ī eccl̓ia. nō tn̄ viciat̉ ſi aliqͦ interuallo nō poſſedit vel nō reſedit. idē dicit Di. de dictōe ſꝑ
ī. l. j. ff. ſo. ma. Cōclude gͦ ꝙ iſte dictōes ⁊ ſil̓es debēt cinilit̓ intelligi. ⁊ de dictōe ſine intermiſſiōe. vide text. cumglo. ī. c. ſacroſct̄a. xxij. di. ¶ Itē ꝙ nūqͣ p̄terit dies videtex. ī. c. tene̓. xxxj. di. De dictōe nūqͣꝫ vide tex. v. di. nūqͣꝫ. Itē ꝓ teſtibꝰ dicētibꝰ ꝙ oī tꝑe ⁊c. vide d̓ ꝯſe. di. iii.oī tꝑe. ⁊ idē dic de alijs dictōibus. ⁊ de dictōe iugit̓. ineſinēter. aſſidue ⁊ ſil̓ibꝰ. ad hoc de conſe. diſ. ij. reuera.Scd̓o q̄rit̉ ī ꝟ. ſane. nūquid lex poſitiua debeat obſeruari ī foro ꝯſcīe. qꝛ iſte tex. ī fi. mādat hāc cōpilatōꝫā ī iudicio ⁊ ī ſcholis. de hoc ꝑ Io. cal. ⁊acipoſthfgi Tʰo. ī. c. qͣꝫqͣꝫ. de vſuf̄. li. vj. p fe. de ſe.īqꝫ. de immu. ec. ⁊ de homi. ſicutvidet̉ ꝙ aua diſtinr foꝝ pnīale ⁊ iudiciale.ruat̉ ī foaucͣte. vt ī. c. tua. ⁊ qd̓ ibi noͣ⁊ tūc exquo eſtab eo qͥ hꝫ pt̄aforo pnīalitē ⁊ nō ꝯtinet in ſe pct̄m ē obſēs nūquid ſit licitū frbellas ⁊ nōū tūc tenet̉ etdagia. nā certecōſcīe. ſecꝰ ſi illioiā ad p̄dicta glognaͣlē thitatꝭ. xxij. q. ij. q̄ multū facitdoc. dicit tn̄ illa glo. ſing. ꝙ. ī foronō tenet̉ qͥs ſouere penā. vn̄ ſi cōmiſit furtū occultū vel marpro iudiciali teneat̉ ſoluere penā duplidrupli. tn̄ ī foro conſcīe nō tenet̉ qͥs ſoluere ſꝫ ſuſſing. ⁊ facit ad oēs peraeles.glo. valomno. in p̄oſitiua ẜiqͣꝫqͣꝫ. an aūtꝯſtō ſeu lex poſitiua linoludotcultr. dic ꝙ ſio an ſit licitvt ē glo. ſin. ī cle. j. d̓ hegare legē deciſam ſeu reſecatā. vide qd̓ noͣ. ꝑ tex. ibiecatꝭ ⁊c̄. doc. rn̄dēt ꝙ aut lex fuit deciſa ſeu reſecata.qꝛ ꝯͣria iuri. ⁊ tūc nō ē licitū illā allegare. īmo īcurrit penā falſi. de quo ī. c. j. jͣ. de cōſti. vbi tanAut fuit reſedeclaratōeꝫ lecata. qꝛ ſuꝑflua aunimis ꝓlixa. ⁊ tūcgis nō reſecapōt allegari. ⁊ ita quotidie alleciſam decretu. ⁊ ſic allegat glo. ſupͣ ī ſaluſeruus. ¶ Ultīo q̄rit̉ nūqͥd he ꝯſtōes huiꝰ ꝯpilationisverbū exͣ. Pe. ⁊ Ab. ꝙ ſic. qͥdecretoꝝ. do. Car. dicit ꝙ cū hͦ voluī hodie ſit certū ⁊ approbatū nō expedit allegare cōꝟ. exͣ ſicut oliꝫ fiebat. ⁊ hoc puto verius. qꝑfluis nō eſt vtendū. nam ꝑ allegatōes ſatis agnoſciir ꝙ allegat̉ cōſtitutio poſita exͣ volumen decretorūqꝛ alius eſt modus ꝓcedendi in hoc volumine. ⁊ aliusponit̉ ꝓ declaradecretis. ¶ In glo. in ꝟ. diſpoit ſibi ſubditos fore boccare cuꝫ dei diſpoſitō falli nōpoſſit. So. metu ꝯͣrij glo. exponit nō neceſſitādo ſed ꝑꝑuidentiā ⁊ p̄deſtinatōem. ⁊ videt̉ pͥmo glo. ſume̓ iſtauo .ſ. ꝓuidentiā ⁊ p̄deſtinatōem ꝓmiſcue. drn̄t tn̄. q̄p̄deſtinatō ē p̄paratō gr̄e. ⁊ p̄deſtinatꝰ nullo mō damnari pōt. vn̄ p̄deſtinatō ē ad bonū p̄ſciētia ad malū .n.tn̄ intelligas ꝙ p̄deſtinatō vel preſcīa neceſſitat ad bonū vel ad malū. ſed qꝛ deus ſciebat aliquos eſſe caſurosiō illos nō p̄deſtinauit. alios ꝟo quos ſciebat ad bonūreuerſuros p̄deſtinauit. ⁊ dic ſubtilit̓ vt habet̉ d̓ vtroqꝫ. xxiij. q. iiij. vaſis ire. cū. §. ſe. ſed hic ſumit̉ ī glo.ſtinatio large. qꝛ om̄s hoīes largo mō p̄deſtinati ſīcreati in bonitate ⁊ ꝓmiſſi ad bonū. ſed abutēdo liberearbitrio cōmittūt malū. ¶ Scd̓o mō pōt ſolui ꝯͣriumexponēdo ſubdit os .ſ. p̄deſtinatos. vt exponit glo. ſequēs. ſed hec expōnimis reſtrīgit lr̄aꝫ q̄ videt̉ loqui d̓oībus hoībus. ¶ In glo. ī ꝟ. pudicꝰ. ī fi. op. ꝯͣ tex. nampudicitia ē ꝟtꝰ ꝑticularꝭ. dr̄ em̄ a pudore ī qͦ ē verecidia. vn̄ ꝯſiſtit circa ea de qͥbus verecūdamur. vt de dſpō. impu. c. puberes. et tn̄ tex. ꝑ hͨ ꝟba videt̉ innue̓ ꝙdeus creauit homīes vl̓iter bonos. So. glo. forte metu