Feriā terciā poſtp̄almarū. Sermo
cipiunt nō de viris ergo interficiūt ꝓlesne cōfundant̉ recipiēdo medicīas vt occidant ꝓles ⁊cͣ. Quarto petūt iuſticiā deomnibꝰ qͥ cōſenſerūt in morte eoꝝ .ſ. demedicis ⁊ apotecarijs. Nota illd̓ qd̓ d̓tmedicus regꝭ cuidā moniali petēti qͥd faceret ne ꝯciperet. Rn̄dit ꝙ nō ꝯiungeretſe viro. Si ſacerdos ꝯſentit in morte illorū eſt irregularꝭ. Quinto clamāt ꝯtramulieres mr̄es q̄ poſt pattū ſtāt diu adbaptizandū ⁊ interī oppͥmunt vel ſuffocant creaturā cū vbere groſſo. Dic modū lactandi. Sexto accuſant ſacerdotesvel laycos qͥ in periculo pn̄t baptizare ſierrant vel mutāt baptiſmū. Oſtende h̓formā baptizādi. Septīa accuſacio eſtqn̄ xp̄ianꝰ dormit cū iudea vel agarena ⁊cōcipit ⁊ parit ⁊ remanet filiꝰ cū filia infireles qꝛ pr̄ non curat. tales reſurgent indie iudicij in etate. xxx. ānoꝝ ⁊ cognoſcetꝑntes ⁊ petent iuſticiā a deo. Id̓o caueatis. Tunc illi pueri dāpnati faciūt planctum d. Quare de vulua egreſſus ſum qͥvtinā cōſumptꝰ eſſem. Tercia natītas ēde adopcōne ſuperiori. Et iſta fit in baptiſmo in qͣ creatura adoptat̉ ⁊ legitimat̉vt cōſeqͣtur hereditate ꝑadiſi. qꝛ non expͥma natītate nec ex ſcd̓a acqͥrit ius hn̄diꝑadiſū ſꝫ ſolū ex iſta tercia natītate de qͣd̓t xp̄s. Amē amē dico vob̓ niſi qͥs renatus ⁊cͣ. Ioh̓. iij. De iſta natiuitate ē the̓Bonū erat ei ⁊cͣ. i. nunqͣꝫ fuiſſet baptizatus in qͣ fuit a xp̄o fuit adoptatꝰ ī filiumId̓o ꝓpter īdignacōnē de tāta grā a xp̄oſibi facta bonū fuiſſꝫ ei ſi nō fuiſſet a xp̄obaptizatꝰ. qꝛ ex hoc hꝫ maiore penā qꝛqn̄ vita xp̄iani ē mala maiore penā dapnacionis hꝫ qͣꝫ infidelis qͥ nō baptizatꝰfuit. Nota ad hͦ miraculū qd̓ legit in vitas patꝝ ⁊ liber eſt approbatꝰ ex decretogelazij pape de btō machario qͥ eundo ꝑdeſerrū īuenit antiqͥſſimū caputꝭ cuiuſdamortui ⁊ qꝛ ꝑſone ſpūales ſtatī cogitantſpūalia. ſecꝰ de ꝑſonis carnalibꝰ ſic ille cōgitauit de aīa illiꝰ capitꝭ d̓. Si ſcirē ꝙ aīahuiꝰ eſſet ī ꝑadiſo tenerē caput iſtd̓ ꝓ re
liquijs ſi in purgatorio orarē ꝓ ipſa ſi inīferno vellē ſcire ꝓ qͦ pctō eſt. Et dū iſtacogitaret ſubito aīa fuit ī capite ⁊ locutafuit ſibi d. Queras quia ego rn̄debo tibiTūc machariꝰ int̓rogauit eā d. Cuiꝰ cōdicionis fuerat ſi xp̄ianꝰ vel paganꝰ Reſpondit ꝙ fuit paganꝰ Int̓rogatꝰ in qͣ loco erat. rn̄dit ꝙ in īferno dāpnatꝰ eternaliter. Et erat ꝓfundiꝰ in īferno qͣꝫ a celovſqꝫ in tetrā. h̓ nō intelligit̉ ꝑ diſtanciālocalē ſꝫ ꝑ īmenſibilitatē penale. Int̓rogatus ſi erāt aliqͥ ꝓfundiores. Rn̄dit ꝙita Iudei Rō qꝛ habuer̄t ſcpͥturas ⁊ ꝓphetas ⁊ nō credider̄t. Int̓ rogatꝰ autē ſierant aliqͥ ꝓfundiores iudeis. Rn̄dit ſicMali xp̄iani ⁊ reprobati qͥ tātas receperunt a d̓o grās ⁊ tn̄ deū malis operibꝰ negauer̄t ⁊ blaſphemauer̄t Iō ex īgratitudine ſūt ꝓfundiores. Notate h̓ bene adꝓpoſitū quō pctm̄ ingͣtitudīs iude ē magnū Cū enī iudas recepiſſꝫ a d̓o tot grāstn̄ eum vēdidit. Prīo qꝛ ſibi remiſit oīapctā a pena ⁊ culpa remiſit ſibi mortē filij regꝭ ſcarioth ⁊ mortē pr̄is ſui quē occidit ⁊ inceſtū mr̄is quā duxerat ī vxoremvt hr̄ in hiſtorijs Itē dederat ſibi ſcīamad p̄dicādū ⁊ potenciā faciēdi miracula⁊ fec̄ ipſū diſcipulū ſuū ⁊ apl̓m ꝓcuratorē ſocietatꝭ ſue baptizauerat eū/ ⁊ ipſumcōīcauit cū alijs. Oēs iſte grē aſſignāt ſibi penā Iō bonū erat ei ſi natꝰ .i. baptizatus n̄ fuiſſꝫ Et ꝯcordat ꝓph̓a d̓d̓ in ꝑſona xp̄i d. Si īimicꝰ meꝰ male dixiſſꝫ mihi ſuſtinuiſſē vtiqꝫ ⁊ ſi is qͥ oderat me ſuper me. ⁊cͣ. pͣs. liiij. q. di. In hoc mundonō ē aliqͣ pena ſibi ſufficiēs Moral̓r ſuꝑhͦ Mecū dulces capiebas cibos. Nō decōione ad quā oēs tenent̉. pueri etiā. xij.vel. xiiij. ānoꝝ in die paſche de qͣ die dicitapl̓s. Paſcha nr̄m īmolatꝰ ē xp̄s Itaqꝫepulem .ſ. cōicando. Dicūt aliqͥ. Nunqͥdmeliꝰ eſſꝫ cōicare ī die iouis ſcā in qͣ hocſacr̄m fuit īſtitutū ⁊ adhuc hō ē in pn̄ia.Rn̄ſio ꝙ decretal̓ d̓t ī paſcha qꝛ tue debemꝰ cōicare lꝫ nō dicat ī die paſche Sꝫꝙ ītelligat̉ de die paſche pꝫ ꝑ euidenciā