Amb. Nō ſatis eſt inꝗt bn̄facere niſi ex bonefonte .i. ex bona volūtate ꝓficiſcat̉. de pe. di. 1volūtas remunerat̉: nō opus .i. volūtas facitopus remuneratōe dignū. ⁊. 15. q. i. c. ſiꝗs nōiratus. vbi dr̄. Siꝗs nō iratus: ſed ꝑꝑ diſciplinā palmā alicui dederit: ⁊ caſu occiderit: vt fiemari ſolet. qͣꝫtum ad gr̄am īnocens eſt: qꝛ ſ. deusne ſinō punit eū ꝑꝑ tale pcc̄m: qꝛ voluntatē nō opꝰeſt inreꝗrit .ſ. principal̓r. ¶ Ꝙtum āt ad legeꝫ .ſ. ꝓvbimotionis reus ē: qꝛ oꝑa q̄rit lex. Itē ſi in ꝑſedeucutione virgo fuerit oppreſſa: lege .ſ. ꝯſecrationis repellit̉: qꝛ opuſ inſpicit nō voluntatē. Ingra aūt qͣſi ꝟgo ſuſcipit̉: qꝛ non oꝑa querit: ſꝫvoluntatē: h̓ ibi. Et ſunt ꝟba Hiero. Et ſichēs quō voluntas ſe hꝫ qn̄ eſt negligens circaopus bonū vel malū. Sed ponamus ꝙ volūtas nō eſſet negligens. nec ex ignorantia: ſedex certa ſcientia circa opꝰ hūanꝰ verſaret̉: tunc ſoludico ꝙ ſiꝗs bonū agit voluntate negligēte nonacꝗrit meritū. exᵐ datur infideli electio: vt aut obnbaptizet̉ aut occidet̉ vel perdet bona ſua. Iſlo. i. rn̄te eligit baptizari certe nō meret̉ grām ꝑꝑ depͥn. Si. jfectum intentiōis. ar. de pe. di. i. c. tres actōesvbi dr̄ ꝙ oīs qui ſue volūtatis arbiter eſt ꝯſtitutus nō pōt nouā inchoare vitā niſi eū penite la .n. n.at veteris vite. ⁊ ſunt ꝟba Aug. li. de gr̄a ⁊ litiā ligarbero ar. De oꝑibus aūt malis nō eſt ſic dicendum. qm̄ qn̄ ꝗs ex certa ſcīa malū oꝑat̉: lꝫ voluntas non intēdat illud malū vt demeritoriūeſt: lꝫ illd̓ intēdat vt aliqd̓ malū euiter certe nōexcuſat̉. Exᵐ ꝗs ꝑiurat ne ſuā rem ꝑdat nō intendens tn̄ deū offende̓: certe talis mortaliterpeccat. Audi Aug. Si diligent̓ inꝗt inſpiciat̉forte ip̄m peccare nemo vellet. ſed ꝑꝑ aliud qd̓vult peccat. O ēs ꝗppe hoīes ꝗ ſcienter faciūtqd̓ nō licꝫ vellent licere: vſqꝫ adeo ip̄m peccarę nemo appetit ꝑꝑ hocip̄m: ſꝫ ꝑꝑ aliud qd̓ exco ſeꝗtur: h̓ ille. ⁊ ponitur. 15. q. ī. c. merito:Pret̓ca illa nobiliſſima Lucretia Romana:q̄ filio Tarꝗnij: in adulteriū ꝯſenſit ne infamiam incurreret: quā filiꝰ Tarꝗnij minabat̉: vtetiā facere ſolent diſcoli iuuenes pauꝑculas decipientes: nō excuſat̉ a peccato cū ſeip̄am corāſuis ꝯſanguīeis int̓fecit. Propt̓ea dat̉ regulagnālis ꝙ potius ꝗs dꝫ oīa mala ſuſtīere qͣꝫ cōſentire pctō. 32. q. 5. c. ita ne qͣre ⁊cͣ. Satis ar Exbitror aīa mea hāc mat̓iā enucleatā eſſe. ⁊ iō ti ad iubilebi iſtā ſufficiāt. Unū tn̄ facere volo: qm̄ p̄dictū ſitaſſe: elemoſynas feciſſe: ⁊ ſimilia. Certe talc. ita ne ſepius allegaui in ſuꝑioribus: volo ipſum ad lr̄am recitare. dicit .n. ſic. Ita ne ali-libido metuit̉. Nō polluit ſiluit .ſ. ꝑ conſenſū nō alienamētis virtus ſit animi cōinē potiꝰ q̇libꝫ mala tollee determīat. Nullus aūtcꝰ ī ptāte hꝫ ꝗd de ſua caruat mentē vel renuat .ſ. hͦꝯcordat his. c. i la. 15. q. i.a ſunt q̄ ex nr̄a volūtate ꝓitꝭ: ⁊ irrōnabiles corpōīsit̓ nos ſumꝰ dn̄i eoꝝ pͥncinꝗramꝰ: nec deriuemꝰ inꝰalijs ſicut fecit Adā: ſedprie nr̄a ſunt q̄ poſſumushuius electione mali potire qͣꝫ alijs. Iō ēt in iudios reas n̄ ex ncc̄itate .ſ. aba aſtrīgit: pena ꝯdēnat.prē aliquē īnocentē ꝑimat:etiā ip̄ius dīne legis oracu.18. Alūe. pe. ⁊ Ioſue. 20. īīprudentiā ītulit necē: accipit īpunitatꝭ ſpem: ⁊ refugij facultatē vt poſſit euadēhͦ igit̉ de eo qd̓ ꝓprie malū videt̉ dictū ē. Maeccrīe mentē īplicāt nec ꝯſciēba Aug. in exameron.ris. qd̓ metꝰ cā. qꝛ̄ ⁊cͣ. Etl̓ois pͥme ꝯſideratōis. Ꝙvolūtas ꝓ ſcō reputet̉. diuꝑ. c. ꝗ bona. 17. q. j. optꝭEx cuiꝰ deīs colligā tm̄ qſpectāt. q̄ vt clariꝰ habeāvꝫ. Primꝰ pūctꝰ eſt areputet̉ qͦ ad deū. 2ꝰ pūctꝰſcō reputet̉ qͦ ad eccl̓aꝫ inctꝰ an volūtas bona ꝓ ſcōforo pnīali. Sil̓r alia triate videamꝰ. Primꝰ ē vtꝝreputet̉ qͥ ad deum. 2ꝰ vlꝝforo cōtentioſo. 3ꝰ ē vtripnīali. ¶ Ꝙͣtū ad pͥmuꝫs ꝓ ſcō reputet̉ quo ad deeris de p̄terito: aut de preSi de p̄terito: dico ꝙ bodeum pro facto non habet̉ſſeꝫ nunc quia ſenui iuiſſeeſimas ieiunaſſe: eccl̓as vivoluntas apud deum ꝓ facto non habetur .i.non remuneratur acſi feciſſet. Similiter ſi qͣ
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten