ſi vxor eiuſdē ſit cōmat̓ ꝑentū illiꝰ. 30. q. 4. c.fic̄ h̓ ponit glo. ſuꝑ ꝟ̓bo ī carnali. ſꝫ an iudeſit ſaluatꝰ. videt̉ dice̓ tex. ꝙ ſic ꝑ fidē ſacr̄i: ⁊ n̄hec ſufficiāt pro pͥma cōcluſione.¶ De pͥuilegijs eccl̓iaꝝ. Cōcluſio ſecūda.Prīa ꝟi. ē iſta. Quid ē pͥuilegiū abſolute ⁊pͥuilegiū eccl̓ie. 2ªgiū eccl̓e. 3ª ꝟi. ē. Quō ⁊ qn̄ tollit̉ pͥuilegin̄dr̄. qꝛ ē ꝓpͥe ꝯͣ ius cōe. vt ibi ⁊. c. pͥuilegia dihil alid̓ ē p̄uilegiū eccl̓ie niſi qͥdā pͥuata lex eccleſie vl̓ reꝝ q̇ ꝑtinēt ad eccl̓iā. Sꝫ qͥre̓ ꝗs poſſet: an poſſet alicui ꝑ pͥuilegiū dare id qd̓ iurecōi ſibi ꝯcedit̉. ⁊ dr̄ ꝙ n̄. qꝛ exqͦ ē ꝯͣ ius cde nōi. de reſcriptꝭ. vn̄ vni ſcm̄ ē pͥuilegiū vt ſibi libere licet appellare qd̓ ēt de iur̄ cōi cuilibꝫ ꝯcedit̉. vn̄ ꝗſpiā cū gͣuat̉ pōt libe̓ appellare vi pl̓aiura allegat glo. i. cū dcō. c. i. de reſcriptiſ. Dico ꝙ pͥuilegiū ꝓpͥe ē pͥuata lex. ⁊ de ſua naͣ eſtꝙ ſit ꝯͣ ius coe. tn̄ pōt etiā pͥuilegiū dari ad fortificādū ius cōe. Noͣ tn̄ ꝙ glo. p̄dcā ponit tresintellectus declaratiuos: ꝗd ꝟtutis ⁊ roborishabeat pͥuilegiū cōcedēs id qd̓ ius cōe. ꝓlixagloſa ē. ⁊ iō nō pono illā gnaͣl̓r tn̄ dico ꝙ ſemꝑaliꝗd addit ſuꝑ ius cōe. ⁊ ſi nihil aliud facit adminꝰ tn̄ hoc facit: vt pͥuilegiatꝰ poſſit tertio apcadēqꝫ cā tertio ꝓuocare in rubro ⁊ nigro. ⁊intellige: niſi in caſibꝰ in ꝗbꝰ ꝗs ꝑꝑ delictū pͥ-ter gignit: ⁊ aliꝰ ꝗ carnalit̓ gignit̉. Sic ⁊ in ſacramētali gnatiōe qͣ ſoboles ex aqͣ ⁊ ſpū ſcō renaſcit̉: aliꝰ dꝫ eē ꝗ ſpūalit̓ gene̓t: ⁊ aliꝰ ꝗ ſpūalit̓generet̉ ⁊c̄. Ex ꝗbꝰ v̓bis triplex rō format̉ qͥre ꝗs ſeip̄m baptizare n̄ p̄t. ¶ pͦ ꝑꝑ diſtīctōꝫ baptizāt s ⁊ baptizati. ¶ 2º qꝛ xp̄s hͦ exº docuit cūa Ioāne voluit baptizari. ¶3º qꝛ ſi in gnatiōecornali generās ⁊ gētiū reꝗrūt̉. gͦ ⁊ ī gnatiōeſpūali: vt ſic̄ vir nō pōt ſibi filiū carnalē legitimū q̄rere: cuiꝰ vxor mr̄ nō ſit: ita nec ſpūalē niꝑꝑ fidei ſacr̄m. Blo. tn̄ ibidē ſuꝑ bo euolaſſet. ait ꝙ nullꝰ expectet ad eccl̓iam redire qn̄peccare nō pōt. de pe. diſt. 7. c. vl. qͣre ⁊cͣ. Etcipe ẜaꝫ ꝯcl̓onē. vꝫ. Etſi a ml̓tꝭ tirānis eccl̓ia xp̄i ꝯculcet̉ nūqͣꝫ tn̄ ſua pͥuilegia d̓ꝑdūt̉. vbi tres īꝗramꝰ ꝟitatesvi. ē. Quotuplex ē pͥuileꝘͣtū ad pͥmā dico ꝙ pͥuilegiū nō ēˡ aliud niſipͥuata lex. de ꝟbo. ſi g. c. abbate ſācti Siluanicirca mediū. c. Un̄ ēt pͥuilegiū qͣſi pͥuās legeꝫ.ꝑ Ber. Exqͦ ſcꝗt̉ ꝗd ſit pͥuilegiū eccl̓ie qꝛ niꝯcedit pͥuilegiū id qd̓ ius cōc. ꝯͣriū tn̄ hēt̉ ī. c.pellare. vbi alias ſinc īdulgētia nō poſſet: vtin. c. ſuā. de appellatiōibꝰ. ⁊. C. ne liceat ī vna
ādi. de ꝗbꝰ in. §. ſūt qͦꝝpellatōes nō recipiant̉otatos nō vr̄ pͥuilegiūr̄ ꝯcede̓ in gne̓ qd̓ ī ſpēneri. de reg. iur̄. li. 6. ſꝫs in dcō. c. i. d̓ reſcriptꝭl. Iſta ſufficiāt qͣꝫtuꝫ addico ꝙ alid̓ ē pͥuilegiūccl̓ie alid̓ reꝝ eccl̓iaſticae ē qͥdā pͥuata lex ꝯceſſa: ⁊ diuerſitatē iſtoꝝ pͥuiuerſitatē gͣduū ꝑſonarūīerar̄ lōgū eēt: ſꝫ grā exgiū: ꝙ nulla ꝑſona eccleuē̓ gabellas: taleas: exrōne ſuaꝝ poſſionū doex. de īmqui. eccle. c. qꝛec de rebꝰ qͣs nō cā negorre ſacit: vt pꝫ exͣ. d̓ cēſibꝰi. 6. O dn̄i terraꝝ qͣl̓r iſtavos iudices eritis: ⁊ ſic deincurrūt. dic̄. c. nō minꝰ.s exͣ de īmūi. eccle. ꝙ oēsponētes cl̓icis vl̓ ip̄oꝝ iu: ſi moniti nō deſiſtāt: exoribꝰ ⁊c̄. ⁊ dic̄. c. nō minꝰilld̓ Hiere. dem̄. pͥncepsmūdi: ita intelligēdū ē:ſta relinqͣuiꝰ. qꝛ in vanūuilegiū eccl̓ie: ⁊ dico ꝙirecte de eccl̓ijs nūc facinō oīa pͥuilegia videamꝰhͦ ordīe ē: ꝙ eccl̓ia exqͦ eſtīa honeſtate cuſtodiri: itafiūt. audi bonū tex. c. cuꝫle. vbi ſic dr̄. Cū decoreꝫterdū ludi fiūt in eccleſijsludibrioꝝ ſpectacula inlaruaꝝ ꝟuētiā in aliꝗbꝰſubdiaconi: p̄ſb̓ri: viciſſiꝫercere p̄ſumūt. Et infra.ꝰ qͣtenꝰ ne ꝑ hꝰ i turpituieſtas p̄libatā ludibrioꝝorruptelā curctis a vr̄isInno. 3ꝰ. vbi noͣ ꝙ gl.aꝝ: dic̄ ꝙ ēt ꝓhibitū ē cālachali. vel alio religioſonit̉ ꝗ hͦ facit: vt ī autēticad̓ ſcīs⁊ facit in argᵐ. E. de ep̄ali.aucͣte. l. mīme. h̓ ponit glo. Nō tn̄ īelligit ꝗn