morali tractatu ſub ꝯpēdio. De pctōꝝ differētiis inv. tractatibꝰ. Durū āt valde ē religioſo q̄ excōicatumabſoluit ubi nō poteſt. qꝛ ſentētiā excōicatioīs īcur-rit ut īfra c. v. caſu. viii. vnde de caſibꝰ ubi quis ſentētiā excōicatōis īcurrit neceſſariū ē uidere. īmo nullꝰeēt auctoritatē habēs aliquē abſoluēdi ſecūdū tho. ⁊Ric. pōt aut dꝫ a quocūqꝫ pctō abſoluere niſi abſolutio ab excōicatiōe p̄cedat. Incidit āt qͥs excōicatiōeꝫaut a canone. aut ab hoīe latā. q̄ iure due excōicatio-nes drn̄t ſꝫ ſimplex ꝯfeſfor curatꝰ l̓ p̄ſentatꝰ a nentraabſoluere pōt ſine ſpeciali ꝯmiſſiōe niſi ī articulo mortis. Eſt aūt ſnīa ab hoīe lata q̄ a iudice l̓ p̄lato ꝑticulariter fert̉. Vt dū noīatī aliquis a tl̓i excōicat̉ ꝓ cōtumacia l̓ ꝓ debitꝭ l̓ ꝓ furto ut is qͣ tl̓e factū. furtū l̓huiuſmōi ꝯmiſit ſit excōicatꝰ Et a tali excōicatiōe ſcꝫhoīs nullꝰ pōt regulariter abſoluere niſi qͥ excōicauitpꝰ ſaciſfactionē exceptis paucis caſibꝰ. Sꝫ excōicatōiuris ē q̄ a iure fert̉ generaliter cū ſcꝫ aliqd̓ ſtatutū eſtgenerale. ut ꝗcūqꝫ hoc l̓ hoc fecerit. ſit ip̄o facto excōicatꝰ. Et a tl̓i pn̄c abſoluere ep̄us ordinariꝰ ſcꝫ l̓ ſuꝑerior qui ex priuilegiis aut officio hoc habet niſi eſſetcaſus pape reſeruatus. Sed quid de confeſſore quiabſoluit vbi nō potuit ſecularē aut ex ignorātia autex verecūdia. feſtinatione uel huiuſmōi. ⁊ ꝯfeſſor expe-rit̉ poſtea ſe erraſſe. nūquid tenet̉ hoc ſeculari dccereRndet̉ ẜm oēs ꝙ ſecularis excuſatꝰ ē ⁊ corā deo abſolutꝰ īterī ꝙ neſcit. ſꝫ ꝯfeffor nō. Quid ergo faciēt. Cōtuli de hoc cū multis notabilibꝰ doctoribꝰ theologieī ꝯcilio baſiliēſi. Quidā dixerūt ꝙ oēt auctoritatē a
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten