IQueſtio2
cabilis ad indiuiduoꝝ multiplicatōem cōtraꝯmētatorē auerrōim. iij. de aīa. de q̄ſtione qͣrereſpōſionē alibi ⁊cͣ. Sꝫ dubiū eſt iuxta hͦ vtrūaīa ītellectiua ſit īcorruptibilis ẜm ph̓m. Reſpōdeo. ꝙ nō videt̉ eē de intētionē ph̓i ꝙ ſit īcorruptibilis: qꝛ ẜm eū nihil eſt incorruptibilea ꝑte poſt qd̓ habuit initiū a ꝑte ante. Tum ſiponat̉ īcorruptibilis ẜm euꝫ magis videt̉ eſſede intētione ſua ꝙ maneret īperpetuuꝫ vnitacorpori: ſicut ꝑfectio ꝑfectibili: ꝙͣ ꝙ ſeꝑareturTertia difficultas ē. vtrū reſurrectio ſit poſſibilis. ⁊ hic ſūt duo vidēda. Primū eſt. vtruꝫꝑ naturā ideꝫ nūero poſſit redire de nō eſſe adeſſe. Circa iſtud eſt duplex opinio. Una eſt ꝙoīa redibūt eadē nūero. qꝛ agēs redibit in ſuoſitu. ⁊ ꝑ ꝯn̄s effectꝰ. Sed hͨ opinio eſt heretica⁊ falſa: qꝛ ꝯtra ſacrā ſcripturā. Scd̓a opinioeſt. qͥa nihil ideꝫ nūero pōt redire ꝑ naturā. qd̓ꝓbatur ſic. natura nihil facit niſi mediāte motu ⁊ trāſmutatiōe. ſꝫ motꝰ nō pōt redire idē numero: etiā ꝑ potentiā diuinā. igit̉ ⁊cͣ. Minorēꝓbat ſic gādenſis quotlibꝫ octauo q̄ſtione ſecūda. Et pͥmo ex ꝑte eius ꝙ ꝑtinet ad vnitatēmotus. qꝛ ponere vnitatē cū int̓ruptiōe eēndiin illis de quoꝝ vnitate rōis eſt cōtinuatio. illud eſt ml̓tiplicare ꝯͣdictionē: ſꝫ oīa ſucceſſiuaſicut motꝰ ⁊ tēpus in rōne ſue vnitatis includūt cōtinuationē eēndi. igr̄ ⁊cͣ. Probat̉ eadēmīor ex ꝑte pͥoritatis ⁊ poſterioritatis in tꝑe:qꝛ ponere ea ſimul: de quoꝝ rōe eſt nō eē ſimuleſt ponere ꝯͣdictionē: ſꝫ de rōe pͥoris ⁊ poſterioris in motu ⁊ tꝑe eſt nō eſſe ſimul. ſꝫ tēpus p̄teritū priꝰ ⁊ poſtea reꝑatū ſe habēt ſicut prius etpoſteriꝰ. igr̄ ſi tale pōt reꝑari pōt eſſe priꝰ ſiml̓cū poſteriori. Tertio ꝓbatur eadeꝫ minor exſpacio ſuꝑ qd̓ eſt motꝰ moueat̉ aliqͥd ab a in c⁊ ꝑ b. ſi igit̉ motus poſſet reꝑari ꝑs motꝰ qͥ eſtab a in b. pōt reparari qn̄ mouet̉ ab in c. ⁊ tūcſimul moueret̉ ad b. ⁊ recederet a b. Pret̓ea.ſcd̓o de gn̓atione dicit̉: ꝙ nō redit ideꝫ nūero.Similit̓ in p̄dicamētis. A pͥuatione in hītumnō eſt regreſſio. Quātū ad iſtū articulū reſpōſionē q̄re alibi. Scd̓a difficultas in iſto articulo eſt. vtrū vtroqꝫ exn̄te tā aīa ītellectiua ꝙͣcorpore: poſſet aīa ſe vnire corpori. ꝙ nō: qꝛ ꝗnaīa informat corpꝰ: aliqd̓ eſſe cauſat in corpore. aut igr̄ illud eſt idē cuꝫ aīa: aut eſt diuerſumab aīa. ſi idē: tūc aīa cauſaret ſe in corꝑe. Si ẜꝫaliud eē: illud eſſet mediū int̓ formā ⁊ materiā⁊ ꝑ ꝯn̄s ex pͥori articulo iſtud eſſe poſt ſuaꝫ corruptione nō poſſet reꝑari ꝑ naturā. igitur ⁊cͣ.Scd̓o ſic. priꝰ natura aīa creat̉ ꝙͣ corpori vniatur. ⁊ ꝑ ꝯn̄s ſi aīa poſſet ſe vnire: ſemꝑ poſſꝫ ſevnire. Tertio ſic. qͥa tūc reſurrectio xp̄i fuiſſetnaturalis. qꝛ ꝑtes ille fuerūt ꝯẜuate. qꝛ tā aīa
ꝙͣ corpus: qd̓ falſuꝫ eſt ⁊ erroneū. Sed iſte rōnes nō cōcludūt. pͥma nō: qꝛ nullū eſt eſſe creatū ab aīa ī corpore qd̓ nō fuit priꝰ: niſi qꝛ reſultat quedā vnio q̄ eſt relatio: ſicut ptꝫ alibi: ſediſta relatio pōt cauſari ꝑ naturā. igr̄ ⁊cͣ. nec ſecūda valet: qꝛ pͥoritas nature aīe ad corpꝰ nonſufficit ad hoc ꝙ aīa ſe vniat corpori: ſed reqͥritur ꝙ priꝰ tꝑe exiſteret āteꝙͣ corpori vniret̉ qd̓nō eſt verū. iō nō valet. Nec tertia valet: qꝛ cōcluſio pōt ꝯcēdi. Ideo dico ꝙ nō pōt ſufficiēter ꝓbari qn̄ aīa poſſit ſe reunire. qꝛ non vr̄ rōquare ꝑ naturā nō poſſint ꝑtes vniri cū videamus ꝙ ꝑ agēs naturale due aq̄ ⁊ due ꝑtes aeris diuerſe vniūtur: qꝛ tn̄ oppoſituꝫ eſt magiscōſonū dictis ſctōꝝ. iō teneo hāc opinione: licet nō poſſet ſufficiēter ꝓbari. Quarta difficultas prīcipalis eſt quo fiet reſurrectio. Rn̄deo ẜm doctrinā ſctōꝝ. licet nō poſſet ꝓbari.dico ꝙ miniſterio āgeloꝝ fiet. ſic ꝙ priꝰ cōgregabūt materiā: qͣ aggregata inducet̉ poſt forma ſb̓alis p̄cedens aīam intellectiuā: ⁊ poſt īducetur aīa intellectiua. ⁊ ꝙͣuis vtraqꝫ formapoſſit totalit̓ a deo ꝓduci: nō tn̄ videtur ꝙ debeat negari actiuitas reſpectu huius a cauſisvl̓ibus. qꝛ nō pōt ꝓbari ꝙ nō poſſit fieri ab aliqua naturali cā ⁊ vl̓i. puta corpore celeſti: ſaltē deo cōcurrēte. qꝛ ex quo materia eſt nata recipere ⁊ ages naturale vl̓ agere. nō videt̉ qͥncorpora celeſtia: ſalteꝫ ꝑtialit poſſint illas formas inducere: nec īpedit. qꝛ tunc nō erit motꝰſꝫ ceſſabit tūc: qꝛ motꝰ nihil facit niſi qꝛ approximat agēs ad paſſuꝫ ⁊ ſine om̄i motu pōt fieri iſta approximatio: ſaltē miniſterio angeloꝝSed cōtra p̄dicta ſunt multa dubia. primuꝫeſt. an determinatꝰ effectꝰ det̓minet ſibi certūagēs. hoc videtur ꝯͣ p̄dicta in ſcd̓o libro. qꝛ ibidicebat̉ ꝙ qd̓libet reſpicit īfinita ꝓducibilia⁊ ꝑ ꝯn̄s nullū vnū effectū ſibi det̓minat. ⁊ heceſt cā qͣre creatura nō pōt creare: ſicut ibi dc̄meſt. Scd̓o qꝛ qͣ rōne oīs effectꝰ determinat ſibicertū agēs: ita ⁊ certuꝫ tēpꝰ. ⁊ ꝑ ꝯn̄s nihil bisp̄t ꝓduci. Scd̓m dubiū eſt. qꝛ alibi dictū eſtꝙ due p̄nt eē cāe totales alicuiꝰ effectꝰ: qd̓ nōē verū ſi vnū agēs det̓minet ſibi certu effectuTertiū dubiū eſt. qͥa in t̓tio dictū eſt ꝙ in augmētatiōe forme inducūtur plures ꝑtes real̓rdiſtincte. ⁊ tūc cū agēs eqͣlit̓ reſpiciat diſtinctas ꝑtes in eodē inſtāti oēs illas ꝓducit velnullā. vel dabis ꝙ variatio tēpoꝝ ſit cā quaremodo ꝓducit vnā ꝑtem ⁊ poſt aliam. Quartū eſt. quia videtur ꝙ ſola variatio tēpoꝝ variat effectū: qꝛ ſola variatio approxīatiōis variat effectū. igit̉ eodē modo hic. Quintū dubiū eſt. qꝛ ſi ſic idē motus numero poſſꝫ rediretūc ſemꝑ eēt ideꝫ motꝰ nūero corporis celeſtis
U iij
Scd̓a difficultasincidentalis
Tertia diffici̓tasduas cōtinet inodentalesprima eſt
Setundo
Tenia
Prima ratio
Quartū
Tertiū
Sententia aucͣt.
Scd̓m
Quintū
GQuarta difficultas principalis
Primū dubiū