IA
Extruo. is. xi. ctū. a. t. i. vald̓ vl̓ extra ſtrucreExtupeo. pes. pui .n. s. ⁊ caret ſupīo. ⁊ ē valde ſtupere. l̓ a ſtupore ceſſare. liberare. ⁊ corripit ſtu. ⁊ d̓r ab ex ⁊ ſtupeoExtupo. as. aui. are. a. p. i. valde ſtupare. ſtupā remouere. ⁊ d̓r ab ex ⁊ ſtupo. as. ⁊ cor. ſtuExubero. as. aui. are. n. p. i. vald̓ vberare. ſuꝑabūdare. ⁊ d̓r ab ex ⁊ vbero. ras.Exuco cas. caui. a. p. i. ſuccū auferre. ⁊ d̓r abex ⁊ ſuco. as. qd̓ nō eſt in vſu. ⁊ ꝓd̓. pͥmaꝫ.Fxudo. as. aui .n. p. i. ſudorē emittere vl̓ˡⁱ extra ſudorē ire. ⁊ d̓r ab ex ⁊ ſudo. das. ⁊ ꝓ. pe.Exulcero as. aui. are. a. p. i. extra vl̓ vald̓ veldeorſum vlcerare. vl̓ vlcera auferre. exaceruare. eneruare. ⁊ d̓r ab ex ⁊ vlcero. as. ⁊ corExulo. as v̓bū neutropaſſiuū .i. extra (ceſolū ſue t̓re poni ⁊ ext̓mīari. et dꝫ ſic ꝯſtruiEgo exulo a rege. et nō dꝫ dici. Ego exuloillū ẜm Hug. Pap̄. etiā dicit. Exulare. id ēextra ſolū ſuū hītare. Exulo a teErulto. as. tare .i. freq̄nter exilire. qd̓ ꝓpͥe fitcū letamur. Et iō ponit̉ exultari ꝓ letari. ſꝫꝓpͥe ſaliēdo ẜm Hug. Et d̓r ab exilio. lis. liui. vl̓ lui. ultū. tu .i. extra vl̓ valde ſalire:Exundo. das. dare .n. p. i. valde abūdare vl̓excreſcere. ⁊ d̓r ab ex ⁊ vndo. das.Exuo. is. exui. exutū. exuere. a. t. i. extrahere.expoliare. ⁊ d̓r ab ex ⁊ ſuo. iſ. In̄ exutꝰ. ta. tūid eſt expoliatꝰ. extractꝰ. expulſus.Exupero. as. aui. are. a. p. i. vald̓ ſuꝑare. ⁊ d̓rab ex ⁊ ſupero. as.Exuro ris. exuſſi. exuſtū. a. t. i. valde vrere. etd̓r ab ex ⁊ vro. vris. ⁊ ꝓ. u. In̄ exuſtꝰ. ſta. ſtū.id eſt cōbuſtus.F ante AAbello. las. laui .n. p. i. loquiFabrico. cas. are. n. t. i. inſtruere. cōponere. munire. ⁊ d̓r a faber. bri. Uidet̉ etiā poni in deponēti genere Un̄ illudppheticū. Fabricatꝰ eſt aurorā ⁊ ſolē.Eabulor. arꝭ. atus ſum. d. p. i. fabulas dicere vl̓ falſaFaceſſo .ſi. ſitū. v̓bū deſideratiuū .i. deſiderofacere. Itē faceſſere .i. deſinere. ceſſare. recedere. Et d̓r faceſſo qͣi facere ceſſo Un̄ Prudentiꝰ in libro hymnoꝝ. Faceſſite inqͥt nenoſtrā gͣuet obſeq̄la mortē .i. diſcedite.Facio. cis. ci. ctū n. t. i. aliqͥd oꝑari ex p̄iacēti materia. ſꝫ creare ex nihilo.Facto. ctas .i. freq̄nt̓ facere In̄ deſcēdit aliud v̓bū frequētatiuū .ſ. factito. tas .i. freq̄n
ter facereFacūdo. das. a. p. i. facere facūdum.Falcito. tas .i. freq̄nter falcare. et d̓r a falco.cas. Et pōt eē nō freq̄ntatiuū. ⁊ tūc deriuatur a falx. cꝭ. ⁊ ē idē qd̓ falcare. l̓ falcē facere.Falco. cas. caui. a. p. i. curuare. vl̓ falce ſecare. ⁊ d̓r a falx. cis.Falero. ras. a. p. i. ornare. vt iſte vtit̉ ꝟbis faleratꝭ .i. ornatis. Itē inuenit̉ falerare ꝓ ſuꝑbire. inaniter ſe iactare.Fallo. lis. fefelli. falſuꝫ. a. t. i. fando ꝟbis deciꝑe. ⁊ d̓r a for. farꝭ. Et a fallo d̓r falſo. aſ ffrequentatiuū. a qͦ falſito. tas. aliud freq̄ntatiuū. Itē fallo ꝯponit̉ cū re vt Refello lis. li.refellere. ⁊ caret ſupino.Falſifico. cās. aui. a. p. i. falſum facere. ⁊ dicitur a falſus ⁊ facio. In̄ falſificatio. onis.Falſito. tas. frequētatiuū de falſo. ſas .i. frequēter falſare. ⁊ cor. pe.Falſo. as .i. freq̄nter fallere. a fallo fefelli. falſumFameo. es. mui .n. s. i. eſurire. hr̄e famē. In̄fameſco cis. inchoa.Hamino. as. aui n. p. i. loqͥ. ⁊ d̓r a famē. inisEt ꝯponit̉ cum ad vt Affamino. nas. 2Famo. mas. mare. a. p. i. famā diuulgare. etd̓r a fama.Hamulor. arꝭ. atꝰ ſum. d. p. i. obſeqͥ. obedire.Et famulari debiti ē. Obſeqͥ volūtatꝭ. Obedire ad vtrūqꝫ refert̉. Faml̓or ꝯpōit̉ cūcon. vt Cōfamulor. arꝭ .i. ſil̓ famulariFarcino. nas. naui. a. p. i. replere.Fartio. ſi. ſuꝫ. vl̓ tū. a. q. ⁊ qn̄qꝫ īuenit̉ fartiuititū. qd̓ ꝓbat farcimētū. Itē īuenit̉ farſiui.farſitū. ſꝫ hͦ potiꝰ tractū ē a vulgari qͦrūdā qͥvtunt̉ v̓bo iſtiꝰ lr̄ature ꝑ totā ꝯiugatiōeꝫ .ſ.farſio. ſis. ſiui. ſitū. Et ē fartire ſaginare. implere. In̄ v̓balia fartor. fartrix. fartio onis.Faſcino. nas. a. p. i. incatare. qͣi adulādo impetere. laudando deciꝑe. Un̄ ad Gala. iij.Quis vos faſcinauit ꝟitati n̄ obędire. vbidicit glo. Quis vos faſcinauit .i. d̓cepit veritati nō obedire. Et cor. pe. Un̄ Uirgi. inBucol̓. Neſcio qͥs teneros oculo mihi faſcinat hedos.Faſtidio. dis. diui. a. q. i. horrere. ſꝑnere. cōtēnere. tedere. In̄ v̓balia. Et hͦ faſtidiū. dij.id ē ſuꝑbia vel tediū. Et faſtidioſus. a. ū. ideſt ſuꝑbꝰ vl̓ tedioſus. Et h̓ faſtidioſus ſi. ethec faſtidioſitas atꝭ. ⁊ deriuat̉ faſtidio a faſtus. qd̓ eſt ſuꝑbia. Quidā tn̄ dicunt faſtidio eſſe pͥme impoſitiōis. ⁊ inde faſtus.