HE
Federa. re. pe. cor. eſt genꝰ herbe qd̓ arboribus adheret. ⁊ d̓r ab hereo. es. qͣſi arboribꝰrependo adhereat. In̄ hederinꝰ. na. num.Hedus. di. m. s. i. fetus capelle. In̄ hedulusli. dimi .i. ꝑuus hedus.Nelchana interp̄tat̉ dei zelꝰ vl̓ dei poſſeſſio⁊ cor. pe. vn̄ Aurora Helchana qͥ dn̄m poſſeſſio d̓r illos.Felciſon vel potiꝰ eleiſon eſt qͦddā v̓bū grecū. ⁊ idem eſt qd̓ miſerere. Und̓ d̓r Chriſteeleiſon .i. chriſte miſerereNelena. ne. pe. cor ꝓpriū nomē cuiꝰ dā ml̓ierꝭNeliades. de. maſ. g. filiꝰ vl̓ nepos ſol̓. ⁊ d̓r abhelios qd̓ ē ſol. Et ſubtracta de. ſyllaba abheliades. d̓r hͦ helias. adis. filia vl̓ neptꝭ ſol̓Nelias ꝓpriū nomē. ⁊ interp̄tat̉ dn̄s deus.Neli vl̓ potiꝰ eli lāma aſabathani. idē qd̓ deus meꝰ. deꝰ meꝰ. vt qͥd dereliqͥſti me.Reliodorꝰ ꝓpriū nomē cuiuſdā viri. ⁊ īuenit̉pe. p. Un̄ Oraciꝰ. Hoſpitio modico rectecomes Heliodorꝰ. Inuenit̉ etiā ⁊ corrupta Un̄ Pāteon. Corpꝰ Heliodori fodiuntabeūtqꝫ latent̓. Sic̄ em̄ theodorꝰ corri. pe.ẜm cōem vſum. ita ⁊ Heliodorꝰ. licꝫ aliqn̄īueniat̉ pe. ꝓd̓. Un̄ Iuuenal̓. Lautoꝝ pueros artē dicēſ theodorꝰ. qd̓ autoritati aſcriNelios grece latine d̓r ſol.(bimusNeliotropia. pie. q̄dam gēma valde clara ⁊ꝑſpicua q̄ colores mutat ẜm variatiōeꝫ coloꝝ in ſole. vn̄ rubea apparet in mane ⁊ veſpere. ⁊ d̓r ab helios qd̓ eſt ſol. ⁊ tropos qd̓ ēꝯuerſio. Uel d̓r ſic. qꝛ poſita in labris eneiſradios ſolis mutat ſanguineo colore reꝑcuſſos. ſꝫ extra aquā ī modū ſpecl̓i ſolē accipit. Inuēit̉ etiā Heliotropiꝰ pij. ꝓ eodē laNeliotropiū. pij. ē q̄dā herba. ⁊ d̓r ab (pidehelios qd̓ ē ſol ⁊ tropos ꝯuerſio. qꝛ ſol̓ motibꝰ folia circūacta ꝯuertit. Un̄ et a latinisſolſeqͥuꝫ d̓r. Nā ⁊ ſole oriēte flores ſuos aperit. ſero claudit cuꝫ ſol occubuerit. Ip̄a eſtquā latini īcubū ſiluaticum vocāt. Hec etverrucaria d̓r. qꝛ extinguit verrūcas.Neliſeus interp̄tat̉ dn̄i ſalus. qꝛ ml̓tas ꝟtutes fecit. ⁊ famē pellēs ppl̓m a morte liberauit ⁊ ſaluauit.Nema grece ſanguis interp̄tat̉ latine.Nemathia .i. ſanguinolēta ꝓpter ml̓ta bellaNemicyclus. cycli i. dimidiꝰ circulꝰ. ⁊ d̓r ahhemis ⁊ cyclꝰ Un̄ hemicyclꝰ qn̄qꝫ d̓r ſedesdimidiū circulū habens .i. arcumNemma. me. q̄dā mēſura mediū ſextariumꝯtinēs. ⁊ d̓r ab hemis qd̓ eſt dimidiū.
Hemiolius. a. ū. i. ꝯtinēs totū ⁊ dimidietatēIn̄ hemiolicꝰ. ca. cū.Nemis dicunt greci dimidiū.Hemiſpheriū. rij .i. dimidiū ſphere. Et ſuntduo hemiſpheria .ſ. ſuꝑiꝰ ⁊ īferiꝰ. Suꝑiꝰ cōlimꝰ nos ⁊ antei nr̄i. Inferiꝰ colunt antipedes nr̄i ⁊ eoꝝ antei ſi tn̄ veꝝ ē iſtoſ ppl̓os eēNemiſtichiū. chij i. dimidiꝰ ꝟſus. ⁊ d̓r ab hemis qd̓ ē dimidiū. ⁊ ſtichos qd̓ ē verſusHemitheos. ei .i. dimidiꝰ deꝰ .ſ. qͥ ex ꝑte pr̄isvl̓ matris eſt tm̄ deus. ẜm poetas.Nemitogiū. gij .n. sͣ. i. dimidia toga. et d̓r abhemis ⁊ toga. qd̓ eſt veſtis.Nemitriceꝰ. cei. i. febris acuta. Et ſunt treshemitricei. minor. mediꝰ. ⁊ maiorNenatini gigātes ſiue robuſti. ſiue potētesaut humiles ꝯſurgētes.Nennon vallis triſticie vl̓ vall̓ interfectōisNenophorū. ri. vas vinariū aptū ad ferēdūvinū. ⁊ d̓r ab henon qd̓ eſt vinuꝫ. ⁊ phorosqd̓ eſt ferre.Nenon grece latine d̓r vinū.Nenomellū. li. i. vini vl̓ mulſi ⁊ mellis cōfectio. ⁊ d̓r ab henon qd̓ eſt vinū ⁊ melHepta grece latine d̓r ſeptem.Fepthemimerꝭ eſt q̄dā ſpēs ceſure. qͣ ſeptima ſyllada nat̉al̓r correpa ꝓducit̉. Septīadico reſpectu triū ſpōdeicoꝝ pedū. vt hic.Tātalꝰ ⁊ ſene ꝑijt iniuria mēſe. Et fit ī pͥncipio qͣrti pedis. ſiue ꝑ ſeptimā ſyllabā.Herba. be. d̓r ab aruo. Iacto em̄ ſemīe in aruū nō lōgo tꝑe poſt ip̄m pullulat in herbā.vl̓ qꝛ t̓re fixiſ radicibꝰ adheret. In̄ hͦ herbariū. rij. i. locꝰ vbi herbe creſcūt vl̓ abūdant.In̄ herbeꝰ. a. ū. d̓ herba factꝰ. vl̓ ad herbaꝫꝑtinēs. vl̓ viridis. ⁊ herboſus. a. ū. plenuſ ⁊abūdās herbis. Et herbidꝰ. da. dū. pe. cor.id eſt herba plenꝰ. herboſus. vl̓ qͥ hꝫ herbā.In̄ hͦ herbiditas. atis.Ferbilis. ꝯ. t. ⁊ hͦ le. pe. cor. i. herba abūdanſ.Herbilis etiā vocat̉ anſer herba paſtꝰ.Herbula. le. pe. cor. i. ꝑua herba.Hercules d̓r qͣi heris cleos .i. lite gl̓ioſus abheris qd̓ ē lis. ⁊ cleos gl̓ia. vl̓ qͣſi heros glorioſus. ab heros ⁊ cleos. vel qͣi here .i. dn̄e.ſcꝫ Iunonis gloria. ab hera ⁊ cleos. Indeherculeꝰ. a. ū. ⁊ herculinꝰ. a. um.Herebꝰ. bi. i. infernꝰ. ⁊ d̓r ab hereo. qꝛ nimisadheret illi quē capit. Et ē herebꝰ ꝓpͥe tartarꝰ .ſ. ꝓfundiſſimꝰ locus inferoꝝ. ⁊ corr. pe.vn̄ Lucanus in. ij. O vtinā celiqꝫ deis hebiqꝫ liceret
o 3