FE
Ueneſtra. ſtre. f. p. d̓r a phos qd̓ ē lux. qꝛ lucēferat. vl̓ qꝛ ꝑ eā videamꝰ forꝭ lucē Un̄ ⁊ feneſtra d̓r qͣſi ferēs nos extra. Ul̓ feneſtra ꝯponit̉ a phos ⁊ mīſtro. qꝛ mīſtrat lucē domuiEt ſunt ꝓprie feneſtre qͥbꝰ exterior ꝑs anguſta ē. ſꝫ īterior diffuſa. In̄ feneſtrella. le. id ē.ꝑua feneſtra. ⁊ feneſtratꝰ. ta. tū.Feniciū. cij. ē herba fullonū. q̄ nigrā fac̄ tincturā. vn̄ Iſa. j. Si fuerīt pec. ve. qͣi feniciū.Heniculū. li. pe. cor. herba q̄dā. ⁊ d̓r a fenumqꝛ tirſus hꝰ herbe ⁊ radices acuūt viſū. In̄⁊ feniculū d̓r qͣſi oculoꝝ fenū. vl̓ d̓r ſic. quiahͦ herba ē calida ⁊ ſic caHenū. ni n. s. d̓r a phos qd̓ ē ignis. qꝛ facileigne accēdit̉. vl̓ eo flāma facile nutrit̉. ⁊ ſcribit̉ ꝑ oe diphthongumFenꝰ. norꝭ. n. t. i. vſura. ſꝫ vſura ē lucrū de capitali acceptū. Fenꝰ ꝟo lucrū d̓ vſura acceptū. Ul̓ vſura ē ſine determīato tꝑe. ſic̄ quiaccōmodat duodecī denarioſ ꝓ vno denario qͦt qͦt mēſibꝰ acceptor voluerit. Fenꝰ ꝟoeſt cū tꝑe determīato. ſic̄ qͥ accōmodat vigīti ꝓ trigīta vſqꝫ ad mēſeꝫ. Un̄ fenꝰ vocaturauidū. qꝛ qͥ ſic accōmodat ſꝑ auet vt illd̓ tēpus veniat cito. Un̄ Lucanꝰ. Hinc vſuravorax auide qd̓ ī tꝑe fenꝰ. Indifferēt̉ tn̄ vtimur p̄dictꝭ vocabul̓. In̄ fenereꝰ. a. ū.Hera. re. d̓r oīs beſtia. ⁊ d̓r a fero fers. eo ꝙ toto corꝑe ferat̉. vl̓ qꝛ vtat̉ naturali libertate⁊ deſiderio ſuo. ⁊ volūtate ꝓpria ferat̉. Fereſunt etiā ſi n̄ ſeuiūt. Beſtie ꝟo a vaſtādo dicte ſunt. qꝛ morſu vl̓ vnguibꝰ ſeuiūt. qͣſi vaſtie. In̄ ferinꝰ. a. ū. i. de fera exn̄s.Feraculꝰ. la. lū i. aliquātulū feraxFeralis. ꝯ. t. ⁊ hͦ le. i. mortal̓. lugubris. funebris. ⁊ d̓r a feron qͦd eſt morsHeratrū. tri .n. s. d̓r a fera. Et ſunt feratra tecta ſiluaꝝ ſpiſſaFerax. cꝭ. o. g. i. fecūdꝰ. abundās. In̄ feracit̓.aduer. ⁊ hͦ feracitas. tatꝭ.Ferculū. li. n. s. i. miſſorium. ⁊ d̓r a fero fersFerculū etiā d̓r mēſa ſuꝑ quā ponūt̉ fercūla. Itē ferculū etiā d̓r vaſculuꝫ in qͦ portat̉ferculū. Un̄ ī Can̄. Ferculū fec̄ Salomērex de lignis libani ẜm Hug. Pap̄. ꝟo dic̄.Ferculū diſcꝰ. mēſa edentiū. aut vaſculummiſſoriū. in qͦ epule ferunt̉Ferētariꝰ. rij. m. s. i. vexillifer vl̓ fundibulſuvl̓ ſagittariꝰ. qꝛ ferat arcū. Un̄ Ambro. ſuꝑEgiſippū Sꝫ vt ſolet ī ferētarioꝝ p̄lijs plura vulnera qͣꝫ neces inferebant̉Feretrū. tri .n. s. eſt qͦddā inſtr̄m cū qͦ portāt̉
corꝑa mortuoꝝ. ⁊ d̓r a feron qd̓ ē mors. eoꝙ ferat mortuū. ꝙ aūt d̓r feretrū qͣſi ferensatrū. etymo. eſt. Quidā tn̄ volūt deriuari feretrū a fero fers. qꝛ ferat mortuos. Alij dicūt feretrū dici qͣſi ferat tetrū .i. mortuū ſedpotiꝰ eſt etymologia.Feria. rie .i. ceſſatio ab oꝑe ẜuili. ⁊ d̓r a ferioris. Un̄ ⁊ feria d̓r feſtiuꝰ dies ī qͦ ceſſare debemꝰ ab oꝑbꝰ ẜuilibꝰ ī qͣ ſola res diuina dꝫgeri. ⁊ d̓r feria a ferēdis victimis. ⁊ ẜm hͦ ſoli feſtiui dies dicūt̉ ferie ꝓprie ī qͥbꝰ ſacrificiap̄cipue ſolēt fieri. Sꝫ qꝛ qͣlibet die debemꝰceſſare a vicijs. inde ē ꝙ qͥlibet dies p̄t dici feria. Scd̓m gͦ ꝯſuetudinē xp̄ianorū ſicappellādi ſunt dieſ. Dies ſolis pͥma feria vl̓dies dn̄ica. Et dies lune ſcd̓a feria. Et dies martis tertia feria. Et dies mercurij qͣrta feria. Et dies Iouis qͥnta feria. Et dieſvenerꝭ ſexta feria. Et dies ſaturni ſeptimaferia. Et ē duplex ſenſus. qꝛ ꝟo dies ab initio habitꝰ ē ferial̓. iō dies dn̄ica nūcupat̉ pͥma feria. qꝛ pͥmꝰ dies eſt a feria .i. a ſabbato.qd̓ feriale ſolet eſſe. Dies lune d̓r ſcd̓a feria.qꝛ ſecūdꝰ a feria .i. a ſabbato. ⁊ ſic de ceterisUl̓ dies dn̄icꝰ d̓r pͥma feria. qꝛ ē pͥma diesſeptimane q̄ eſt feria. ⁊ ſic d̓ alijs. Iteꝫ ferieſunt q̄dā ſolēnitates in quibꝰ cauſe tractari non debētFeriatꝰ. ta. tū .i. feſtiuꝰ. Propͥe qͥdē dies feriati dicūt̉. qͥbꝰ res diuīa fit. ⁊ abſtinere etiaꝫoportet hoīem a litibꝰ ⁊ oꝑbꝰ ẜuilibꝰ.Ferinꝰ. na. nū. eſt poſſeſſiuuꝫ. ⁊ d̓r a fera. ⁊ hͦferina. ne. i. venatio Un̄ Uirgiliꝰ. Implēt̉veterꝭ bacchi pinguiſqꝫ ferineFermētū. ti. i. zyma. ⁊ d̓r a ferueo. ues. qͥa excreſcat. In̄ fermētatꝰ. ta. tū. Un̄ qͥdā paniſd̓r fermētatꝰ .i. fermēto corruptꝰ Et qꝛ paꝝfermēti totā maſſaꝫ paſte corrūpit. iō qn̄qꝫponit̉ ꝓ pctō qꝛ etiā ꝑuū mortale magnammaſſam v̓tutū mortificat. qꝛ qͥ ī vno offendit. factꝰ ē oīm reꝰ. teſte apl̓oFerocia. cie. f. p. idē ē qd̓ ferocitas. ⁊ d̓r a ferox. Un̄ Marcial̓. Pythagorici edocuer̄tferociā animi cū tibijs mollire. Et ī hymnō martyꝝ. Hi ꝓ te furias atqꝫ ferocias.Feron grece. latine d̓r mors.Feronia. nie. qͥdā fons vl̓ palꝰ. ⁊ dicit̉ a ferofers. eo ꝙ ꝯferat vtilitatē bibētibꝰ. Et hͦ ferocinia. nie. d̓r dea illiꝰ aq̄ vel fontisFerrariꝰ. rij. qͥ in ferro oꝑat̉. vel qͥ ferruꝫ eqͥfacit. ⁊ d̓r a ferrumFerriminatio eſt eiuſdē generis materiarū
m 5