E R
diſciplina religioſe ꝯuerſatōis. magͣ ſit editus cura ⁊ rōe. Hic apud hebreos reperit̉.ſꝫ inter apocrifos habet̉ ab eisEchinꝰ. ni i. ꝑuꝰ piſciculꝰ ſemipedal̓ ſic dictus. qꝛ heredo nauē retineat. Licet em̄ ruant vēti. licꝫ ſonēt ꝓcelle nauis tn̄ qͣſi radicata ī mari ſtare videt̉ nec moueri nō retinēdo ſꝫ tm̄mō adherēdo. Vt eī dicit Augꝭ.Nō ꝯtingit hͦ exꝓpria fortitudine. ſꝫ ex nat̉aeiꝰ. Hūc latini moram appellāt. eo ꝙ cogatmorari nauigiū. Et hinc d̓r h̓ echinꝰ vaſ adſil̓itudinē illiꝰ piſcis factū. Idē Amb̓. in. iij.hexameron dic̄. Echinꝰ aīal exiguū vile acdeſpicabile. mariū loqͦr. plerūqꝫ index future tēpeſtatꝭ. aut trāqͥllitatꝭ. aut nūciꝰ ſolꝫ eēnauigātibꝰ. Deniqꝫ dū ꝓcellā vētoꝝ p̄ſenſerit. calculū validū arripit. eumqꝫ velut ſaburrā vehit. ⁊ tāqͣꝫ ancorā trahit. ne excruciet̉ fluctibꝰ. Itaqꝫ ſe n̄ ſuis liberat viribusſꝫ alieno ſtabilit̓ ⁊ regit pōdere. qͦ viſo naute velut ſigno future ꝑturbatōis tabeſcūt.⁊ ſibi p̄cauēt. ne eos imꝑatos turbo īprouiſus īueniat. ⁊ ꝓd̓. pͥmā. Un̄ Lucanus in. vIn medijs echinꝰ aqͥs ocul̓qꝫ draconū Itēinuenit̉ echinꝰ ꝓ iritio. Un̄ dic̄ Amb̓. in. vjhexame. Echinꝰ iſte terreꝰ quē vulgo iricium vocāt. ſi qͥd inſidiaꝝ p̄ſenſerit ſpinis ſuis claudit̉. atqꝫ ī ſua arma ſe colligit. vt qͥcūqꝫ cū eū ꝯtingere putauerit vulneret̉. Idēqꝫ. Hic echinꝰ futuri ꝓuidēſ gemīas ſibi reſpirādi vias munit. ⁊ cū boreā flatuꝝ collegerit ſeptētrionalem obſtruit. qn̄ notho cognouerit detegi aeris nubila. ad ſeptētrionalē ſe ꝯfert. vt flatꝰ declinet obuios ⁊ ē regione noxios.Eclipſis. ſis. f. t. ē defectꝰ ſol̓ vel lune. vl̓ alteriꝰ rei. In dictamīe ꝟo ſi fiat defectꝰ dictionis vl̓ orōis d̓r eclipſis. ſꝫ defectꝰ lr̄e vel ſyllabe n̄ d̓r eclipſis. ſꝫ aufereſis vl̓ ſyncopa vl̓apocopa. In̄ eclipticꝰ. a. ū i. defectiuꝰ. Un̄linea zodiaci ꝑ quā ſol diſcurrit d̓r ecliptica. Ad hͦ em̄ ꝙ ſol vel luna patiat̉ eclipſim.oportet vt ī illa linea ſit ſol vel lunaEcho. indecli .n. g. ē ſonꝰ aerꝭ vl̓ vallium vl̓ruptū vl̓ montiū .ſ. ſonꝰ reditiuꝰ. qꝛ eſt imago ⁊ repn̄tatio vocꝭ. Quidā tamē dicūt ꝙecho ſarū ē qd̓ hūane vocꝭ ſonū captās verba loquētiū imitat̉. Et d̓r ſic. qꝛ ad vocē reſpōdēs alieni efficit̉ imago ẜmōis. ſꝫ potiꝰ ⁊veriꝰ videt̉ hͦ euenire a natura locoꝝ. ſic̄ cōualliū. ⁊ hmōi ẜm Hug. Pap̄. dic̄. ꝙ echo ēvox aerꝭ. ſonꝰ ī ſilua vl̓ in cauernis reſonās
Un̄ Sap̄. xvij. Aut reſonās de altiſſimismontibꝰ echoEconomꝰ. pe. cor. grece. latīe d̓r diſpenſatordomꝰ. mīſter. qͥ mō aduocatꝰ d̓r vl̓ diſpenſator ꝓprie familie. In̄ economia .i. diſpēſatiotal̓. ⁊ economicꝰ. a. ū. pe. cor. i. diſpēſatiuus.In̄ economica .i. ſcīa qͣ inſtruimur ī diſpēfatione ꝓprie familie.Ecors. dis. o. g. qͣſi ſine corde. ⁊ d̓r ab e. ⁊ cor.⁊ eſt idē qd̓ excors Inuenit̉ etiā h̓ ⁊ hͦ ecordis. ⁊ hͦ ecordeEcquis .i. ecce qͥs. ⁊ d̓r ab en aduerbio. ⁊ qͥsmutata .n. in c. vt ecqͥsEculeꝰ ē genꝰ tormēti ad modū crucꝭ diſpoſitū. C. de male. ⁊ mathe. l. ⁊ ſi excepta. ī fi.E ante DEdaculꝰ. la. lū. pe. cor. i. aliquātulū edax. vorax. ⁊ d̓r ab edax.Edax. cꝭ. o. g. qͥ multū ⁊ aſſidue comedit. Etcōꝑat̉. In̄ edacit̉ aduer. ⁊ hͦ edacitas. tatꝭ. ⁊cor. pͥmā in ntō ⁊ ī obliqͥs. Un̄ Ouidius d̓reme. Rūpere liuor edax iā magnū nomenhabemusEden hebraice d̓r paradiſuſ terreſtrꝭ. ⁊ interp̄tat̉ delicie. Un̄ eden d̓r ꝓ eidē. qd̓ ē videre⁊ ẜm hͦ p̄t etiā ꝯuenire illi loco. Eſt em̄ ibiviſus diuinꝰ qd̓āmodo ⁊ delicioſus.Edentatus. ta. tū .i. extra dentes. qui dētibꝰcaretEdentulꝰ. la. lū i. extra dentes. qͥ dētibꝰ carꝫUn̄ Greciſmꝰ. Dente carēs edentulus eſtſed natꝰ hr̄e. Qui dētes habuit nec hꝫ dentes nec habebit. Eſt edentatꝰ. pͥor ē infansvetus alterEdepol .i. ꝑ edem pollucis. aduer. iurandi.Edes. edis. f. t. i. domꝰ. ⁊ d̓r ab edo es eſt. qͥapͥmo facta fuit ad edendū In euāgelio autd̓r de Zacharia ꝙ perijt int̓ altare et edem⁊ d̓r h̓ edem .i. templū.Edicula. le. dimi .i. ꝑua edes. ⁊ corr̄. cū. Un̄Augꝰ. in. ij. li. d̓ ciui. dei. Ne animi malis q̄p̄cipue cauēda ſunt mores corrūpēt̉ hūaninulla ſacra edicula dignū putauerūt.Edictū. ti. n. s. i. p̄ceptū ſiue mādatū. ⁊ ꝓprieregū ⁊ imꝑatoꝝ. Un̄ in Luca. Exijt edictūa ceſare Auguſto Quādoqꝫ idē eſt qd̓ generale ſtatutū pͥncipis. Unde. Edicūt regesindicit feſta ſacerdos. Et differt a ꝯſtitutōne. qꝛ ꝯſtitutio poteſt eſſe general̓ vel ſpecialis. vt. l. j. ff. de ꝯſti. pͥn. Quādoqꝫ idē eſt qd̓ſtatutū vel mandatū pretoris. ſicut omnia