IanteS
tas frequētatiuūFemino nas ui .n. p. i. more feminaꝝ ſe habere. vel femino nas. a. p. i. mollē vel femineū facere debilitare eneruare euirare. Et cōponit̉. Effemino nas .i. valde feminareFendo fendis nō eſt in vſu. ſꝫ defendo dis In̄defenſo ſas. Itē cōponit̉. Infendo dis. In̄ infenſo ſas fre. Offendo dis di ſū ſup̄. In̄ offiſoFeneror arꝭ. d. p. dr̄ a fenus ⁊ in eo) ſas freq̄.dem ſenſu inuenit̉ fenero as .i. mutuare vel mutuari .ſ. dare ad vſurā vel acciꝑe. Eſt enī dantꝰ⁊ accipientis. ⁊ qͥ dat mutuo ⁊ qͥ accipit feneratur. In̄ h̓ fenerator oris. qͥ dat ⁊ qͥ accipit fenꝰqͣſi fenoris actor. Et feneratoriꝰ a u̓. Et cōponit̉ fenero vel or. Cōfenero as. vel ꝯfeneror arꝭ.i. ſil̓ fenerari. Defenero as. vel defeneror arꝭ. i.ditare vel ditari vel valde fenerari vel deſeruire vel a fenore remouere. Refenero ras vel refeneror raris .i. iteꝝ fenerari. Itē fenero vel feneror inuenit̉ pro ꝯiungere vel ligare. Feneroras cū ſuis compoſitis ē neutrū. Sed feneroraris depo. cuꝫ ſuis cōpoſitis ¶ Item fenero rasqn̄ ſtat pro cōiungere vel ligare ⁊ defenero proditare ſunt actiuaFeneſtro as are. n. p. i. feneſtras facere vel feneFerbeo es bui .n. s. i. bullire ſca ſtras p̄paratere calefieri eſtuare. ⁊ dr̄ a ferueo mutata uī bFerio ris. a. q. caret p̄terito ⁊ ſupino. ſed mutuat ea a percutio tis. qd̓ eſt eiuſdē ſignificatiōisſecū. ⁊ facit ꝑcuſſi ꝑcuſſū .i. ꝑcutere. Et cōponitur cū re. vt Referio ris .i. iteꝝ ferire vel retroferire. ⁊ cor. pͥmā. Un̄ Ouidiꝰ. Ipſaqꝫ ceruleis charta ferit̉ aquis. Et Oratius. Nō ſemꝑ feriet qd̓cūqꝫ minabit̉ arcusFerio as .n. p. vel potius ferior aris. d. p. dr̄. i.ceſſare ab oꝑibus vel ſolēnizareFermento tas. a. p. i. fermento corrūꝑeFero fers fert tuli latū verbū anormalū corripit pͥmā tā in pn̄ti qͣꝫ in p̄terito. Et ſigͣt plura.Nā fero. .i. cupio. Un̄ Ouidius In noua fertanimꝰ mutatas dicē formas. Fero. i. dico. Fero. i. ſuſtineo vl̓ patior vel tolero. Et fero. i. porto. Un̄. Fert patitur dicit fert cupit atqꝫ geritInde verbalia lator latrix latioFerocio cis cui. a. q. i. ſeuire vel deſpicere vel faſtidire. ⁊ dr̄ a ferox cis.Ferro ras aui. a. p. i. ferro aliqͥd p̄ꝑare ornareFerueo ues. ⁊ feruo uis. bullire ſcatere calefierieſtuare. Et ponit̉ ſepe feruere pro frequētare. ſicut ecōtrario frigere pro ceſſare. qꝛ cum locusaliqͥs frequentat̉ calcando videt̉ calefieri. Ethn̄t idē p̄teritū .ſ. feruiui. ſꝫ frequētiꝰ dr̄ ꝑ ſyncopā ferui. Item a ferueo mutatau in b dr̄ fer-
beo bes bui: in eodē ſenſu. ⁊ oīa ſūt neutra. Etab oībꝰ iſtꝭ incho. ſūt .ſ. ferueſco feruiſco ſerbeſcoFeſtino nas aui pe. ꝓdu .n. p. i. accelerare. ⁊ dr̄a feſtū qd̓ eſt lignū quoddā. videntur enim tigna ad feſtū celerare. ⁊ ideo tractū eſt inde feſtinare qͣſi ad feſtum nare. Et differt a ꝓperare.Properat enī qͥ qd̓ incipit mature traſigit. Feſtinat qͥ multa ſil̓ incipit nec ꝑficit. In̄ feſtinꝰna num.feſtiuo uas aui. n. p. i. feſtarefeſto as are .i. feſtū celebrare ſolēnizareFeteo tes tui .n. s. i. eē vel fieri fetidū. ⁊ dr̄ a fedeo es. d̓ in t. Q aūt dr̄ fetet qͣi phos tenet .i.ignē vel aerē. etymo. e. Et hīc fetor orꝭ. ⁊ fetidꝰ da dū .i. putridꝰ. ⁊ fetoſꝰ aū .i. fetidusFeto tas tare. a. p. i. parē vel generare. ⁊ dr̄ a fetus a ū. In̄ fetatꝰ an .i. generatꝰ vel ꝑtꝰ. Et fetas tantꝭ ꝑticiᵐ .i. generas vel pariēs. Et h̓ fetās tꝭ. i. pecꝰ pecudis. Un̄ p̄s. Et ſuſtulit eū degregibꝰ ouiū: ⁊ de poſt fetantes accepit eūante¶DFibulo as aui. a. p. i. fibulis ligare. ⁊ dr̄ a fibula. Et cōponit̉ cū ad. vt affibulo las .i. alligare⁊ ꝓpͥe mātellū. Itē cū cō. vt cōfibulo las .i. ſilfibulare. Itē cū dis. vt diffibulo as. Itē cū de⁊ dr̄ de fibulo .i. diſſoluere diſtigare. Itē cū ex. ⁊dr̄ effibulo as .i. exoluē. Itē cū in. ⁊ dr̄ īfibulolas .i. illigare vel fibulas īmittere. Itē cū ꝑ etdr̄ p̄fibulo las .i. an̄. vel ab an̄riori ꝑte fibulareItē cū re. vt refibulo .i. iteꝝ fibulare vel diffibulare. Itē cū ſb̓. 2 dr̄ ſb̓fibulo las .i. ſb̓ligareFideiubeo bes iuſſi iuſſū. a. s. i. fidē ꝓ aliqͦ dare iurare ꝓmittē̓. In̄ fideiuſſor orꝭ. q̄ ꝓ alio ſeobligat vel fidē dat vel ꝓmittit. Unde Eccl̓.xxviij. Fideiuſſoris ne obliuiſcarꝭ dedit eī aīaꝫſua ꝓ te. Et ſcribunt̉ ꝑ geminū s fideiuſſi fideFido dis dit fiſus ſum iuſſū ⁊ fideiuſſorverbū neutropaſſiuū .i. fiduciā hēo vel credo.In̄ h̓ ⁊ hec ⁊ hͦ fidēs tis. tā noꝰ qͣꝫ ꝑticiᵐ. ⁊ ẜmꝙ noꝰ eſt cōꝑat̉. In̄ fident̓ tiꝰ ſime ⁊ hͦ fidentiatie. Fido cōponit̉ cū cō. ⁊ dr̄ cōfido dis ꝯfiſusſū. In̄ cōfidēs. ⁊ cōꝑat̉. In̄ ꝯfident̓ ſiꝰ ſime aduerbiū. Et hec confidentia tie. Et cōponit̉ cuꝫdis. vt diffido dis fiſus ſum .i. non fide. Fidocū ſuis cōpoſitis neu. eſt ⁊ produ. fi. Un̄ Ouidius de arte. Diffidet miſer ꝓtinꝰ illa ſibi. Inuenit̉ fidit p̄teritu de findo is. ⁊ cor. fi. Un̄. Fido parit fidit dat quoqꝫ findo fidit. Itē fidisetiā ē gtūs de fidis dis. ꝓ chorda. ⁊ gtūs de fides dis. ꝓ virgine quadā. Itē fidis ē dtūs etabltūs pl̓al̓ de fidꝰ a ū. ⁊ ꝓdu. fi. vide ſupra infides Et hꝫ tria ꝑticipia .ſ. fidēs fiſus ⁊ fiſutꝰ