AanteG
Aante
galbaneo colore qui eſt ſublucidus ⁊ ſubalbꝰcū pallore. vn̄ Lucanꝰ in. ix. Hic ebulū ſtridetpegrinaqꝫ galbana ſudant. Inuenit̉ tn̄ ī maſ.ge. Eccl̓. xxiiij. Quaſi galbanꝰ nō inciſus. Etvt d̓t Pap. Galbanū ē ſpēs multis apta medicaminibus.Galea lee. f. p. pe. cor. i. caſſis. Sꝫ caſſis ē de ferro ⁊ militū. Galea ex corio ⁊ ē peditū. In̄ hocgalear. aris .i. galea. ⁊ galeatꝰ. ta. tū. qͥ galeā hꝰInuenit̉ etiā hec galea. lee. pe ꝓd. genͤ nauigijvn̄ Armo caput galea. pelagꝰ ꝑcurro galea.Galeron grece. ltie dr̄ coriu.Galerus. ri. ⁊ hoc galerū. ri. ⁊ hͦ galeriuꝫ. rij. ineodē ſenſu .ſ. pilleꝰ ex corio. ⁊ propͥe ex pelle ceſehoſtie factū. In̄ galeratꝰ. ta. tu. i. galeꝝ hn̄s. l̓galero ornatꝰ. Et ꝓdu. pe. vn̄ Statius thebardos. Obnubitqꝫ comas ⁊ teperat aſtra galeroGalicia cie. f. p. dr̄ a gala qd̓ ē lac. eo ꝙ gignathoīes candidiores reliqͥs hiſpanie popul̓ In̄Gallicianꝰ. na. nū. gentile. Hi galitiā grecamoriginem ſibi aſſerunt. Unde ⁊ naturali ingenio callent.Galilea lee. f. p. regio ē paleſtine. In̄ galileꝰ lealeū Et galileꝰ interp̄tat̉ volubil̓. Un̄ ſepe inuenit̉ Galilei ſunt .i. volubiles Et ē duplex galilea ſcꝫ ſuꝑior ⁊ inferior. terra optima et ferax.et cor. pri. vn̄ Aurora. Pic tanta terrā galileāpace beauitGalla. le. f. p. eſt inſtrumtū cerdonū quo coriapurgant̉ ⁊ dealbant̉ Galla etiā dr̄ quedā herba ⁊ fructꝰ quercinū Un̄ fit qͣſi puluis ad aptāda coria. q̄ ſil̓r galla vocat̉ Galla etiam fuitnomē cuiuſdā mulieris In̄ hic gallarius rij. ⁊gallicariꝰ rij .i. cerdo qͥ in gallo oꝑat̉ Et adiectue declinat̉ gallariꝰ. a. ū. vl̓ gallicariꝰ riariū qd̓ꝑtinet ad gallāGallus li. fluuiꝰ ē phrygie de qͦ hoīes potātesreddūtur inſani ⁊ ebrij. Un̄ ſacerdotes Cibeles dicti ſunt galli. ab illo fluuio vbi colit̉ Cibele de quo potates in ſacrificō nimietate furoris agitabant̉ qͣſi vini nimietate Ul̓ dicti ſūtgalli qͣſi gallinacij qꝛ caſtratiſtꝭ. Et ꝑ ꝯpoſicōnem archigallus li .i. archipreſbiter ⁊ qͣſi pͥnceps galloꝝGalliacus ca cū. pe. cor. i. gallicusGalliciniū nij. ⁊ hic gallicātꝰ. tus. tui. in eodēſenſu .ſ. cātus galli Un̄ ⁊ q̄dā ꝑs noctꝭ dr̄ galliciniū vl̓ gallicatus a cātu galli.Gallina. ne. f. p. tā pro vxore galli qͣꝫ pro qͦdāſigno celeſtiGallinaciꝰ cia ciū. qd̓ ad gallinā ꝑtinetGallinaciꝰ etiā dr̄ gallꝰ. qꝛ vocē ⁊ formā galline expͥmit. Gallinacius etiā capus vel capo-
dr̄. qꝛ qͣſi gallina eſt Un̄ gallinacios dicimusimbecilles ⁊ molles ſiue vxorarios hoīes. Etnota ꝙ gallus gallinaciꝰ dr̄ qͥ qͣſi gallīa nutritpullos. qꝛ mulieres ſolent ei deplumare vētrēet fricare cū vrtica. qͥ talit̓ vrticatꝰ libentiſſimecubat ſuper pullos. ⁊ nutrit eos ſicut mr̄ ⁊ gracillat ſicut gallina. Itē gallꝰ gallinaciꝰ reꝑto cibo dat vocis ſignū vt gallinaGallinella le. f. p. i. ꝑua gallinaGallinula le. dimi idē.Gallio. onis. ꝓpriū nomen viri. de quo habet̉Actu. xviij. ⁊ ꝓdu. pe. in obliqͥsGallogrecus. a. ū. dr̄ a gallo ⁊ grecus Gallogreci ide ſūt qͥ ⁊ galate. In̄ hec gallogrecia. cie.eadē regio q̄ ⁊ galacia. Si quidē olim galli inauxiliū a rege bythinie euocati regnū cū eo ꝑacta victoria diuiſerūt. ſicqꝫ de eiſdē grecis admixti pͥmū gallogreci dicti ſūt ⁊ eoꝝ regio gallogrecia. nūc ex antiqͦ noīe galate dicūtur ⁊ eorū regio gallatia.Gallulus li. dimi .i. ꝑuus gallꝰGallus li. e auis q̄da. ⁊ dr̄ gallꝰ qͣſi caſtrus vl̓caſtratꝰ. a caſtro. as. qꝛ int̓ aues hec ſola caſtratur. Itē a gala greco dr̄ gallus lalū. tā pro homīe illiꝰ gentis. ⁊ dicti ſunt galli a candoē corporis. Scd̓m em̄ diuerſitate celi ⁊ facies hominū ⁊ colores corpoꝝ qͣlitates ⁊ aīoꝝ diuerſitates exiſtūt Et hic romanos graues. gaiosleues. afros verſipelles. gallus natura feroteset acriores ingenio videmꝰ. qd̓ natura climatū facit ī quā nō neceſſitate ſꝫ qͣdā inclinacōevl̓ diſpoſicōe. Un̄ inuenit̉ apd̓ autores. ꝙ p̄dicta gentiū noīa deſignāt ꝓprietates p̄dcās.vt Iſte ē afer. qͣſi malignꝰ ⁊ verſipell̓. ẜm Hugꝭ. Et a gallus deriuat gallia. lie. regio eoꝝ Etſunt tres ꝑtes gallie .ſ. cōmata togata brachata. Gallia comata ē lombardia. ſcꝫ ab alpibꝰvſqꝫ ad rubiconē. Gallia togata eſt ab alpibꝰvſqꝫ ad mare britanicū. Gallia brachata eſt q̄rheno adiacet. vt ꝑs burgundie lotorīgia flandria Colonia ⁊ terra ligonenſiū. ⁊ etiā quedāalie regiones ꝯtinentur in gallia brachata Ethinc gallus. a. u. gentile. ⁊ gallicanus. na. nū.Proprie tamen gallus qui in gallianatus eſtdicitur gallicus ex gallia latus. gallicanus qͥex gallia aliquid affert. Itē galli germani ſunttentonici. ſed galli ſenones ſunt franci. Papias at d̓t ſic. Gallie ſunt tres. Togata .i. lombardia ad more rhomanoꝝ. Comata. i. Burgundia. Brachata .i. teutonica a longis brachis. Un̄ Sūt populi galli tenebris dāt cantica galli. Gallus auis populus fluuiꝰ bachiGamaliel interp̄tat̉ retribuco qꝫ ſacerdos.
n .i.