pone languēti aīe mee tuas pr̄nas manus et ſctās. Quis ei p̄t mihi ita pr̄ne⁊ miſericorditer ꝯꝑati vel qͥs ē ad oēmſalutē meā ita ꝑatus ſic̄ tu qͥ cūctꝭ amaritudinibꝰ ꝓ me es inebriatus. Ideomultū deſiderat miſeria aīa mea vt oſculet̉ ꝓprij oris tui oſculo dulciſſimo.Rogo te dn̄e ieſu xp̄e dulciſſime ꝑ tuāgl̓ioſam reſurrectionē: vt hodie extin-guas in corde meo oēm nociuā ⁊ ma-lam dilectionē. ⁊ nō ſinas me hic hr̄evllā terrenā ꝯſolationē: vt in tuo amore dulciſſimo poſſim hr̄e plenā leticiā⁊ aſſiduā dilectionē. Ueni amorſ ſagitta: veni laus ⁊ gl̓ia celeſtꝭ pallatij: ve-ni cuiꝰ viſceribꝰ meā memoria ē inſcripta. Quis digniꝰ vel fidelius delebitoīa meā delicta qͣꝫ tu cui ſola aīa meaeſt derelicta. Ideo multū ex toto cordemeo deſiderat aīa mea: vt ꝓprij orꝭ turcolloqͥo ꝯſolet̉ dulciſſimo O ih̓ū amabilis. o laude plꝰ laudabil̓. o gaudiūmellifluū. o amor cordis irriguꝰ totūsdeſiderabil̓. frui fac me tui dulcedine
Iubit ilidemnemihuqͥmū rerito ninali liuilihauibi ⁊ puluncjuemuī t ſintcumriliurgitr infuci ſint dtus qͥ mē aqmntintuā qͣcaſti.riſt. ⁊ hodie ꝑ ceum detort ymailuſduaſſi: ⁊ oēſincordias reſ-victus es clemoiagdboimuluſterh