De tempo. ordi.I
ſcādalū ⁊ ꝑuitatē penitētie ⁊ multa alia q̄ deꝰ miniſtrabit. cū cauſe em̄ cognitiōe dāda eſt diſpenſatiojͣ. q. vij. diſpēſatores exigāt. ⁊ in multis capitulis.Cauſa aūt qͣre tales nō poſſūt ꝓmoueri eſt ſcādalum. qꝛ ſi capti vl̓ dep̄heſi ſūt in aliqͦ mortali crimine ꝓpter ſcandalū qd̓ ē in ppl̓o repellūt̉. ideꝫ ſi ſintꝯuicti vel ꝯfeſſi vel al̓s ſit notoriū. jͣ. eo. queſitum.niſi diſpenſet̉ cū eo. ꝓ hoc facit qd̓ no. Inno. in. c.cū noſtris. jͣ. de ꝯceſ. p̄ben. ⁊ hoc dictū puto veruꝫniſi crimē de ſui natura .i. ex iuris diſpoſitione inducat priuatōnē beneficij ip̄o iure. que aūt ſūt iſtacrimina no. in. c. ꝙ ſicut. de elect. qd̓ tene menti. Abeneficio aūt nō dꝫ abſtine̓ niſi ſibi auferat̉. qꝛ tm̄in ꝯſtitutōibꝰ p̄dictis de officio d̓r ⁊ nō d̓ beneficioxlv. di. diſciplina. ꝑ ſnīam tn̄ pͥuabit̉ bn̄ficio. lxxj.di. ſi quis ⁊ ꝯcordant iſte ꝯſtitutiones iure naturali. vbi dicit̉ nihil cū ſcandalo facies. de no. op. nū.c. ij. ¶ Scandalizarent̉ em̄ cū viderent deprehenſos in crimīe celebrare. jͣ. c. ꝓxi. xxv. di. pͥmū. Perque apparet ꝯcludendū ꝙ omnē delictū quantūcūqꝫ mediocre ⁊ manifeſtū creat irregularitatē quiaeget diſpenſatōne ſaltem ep̄i. ⁊ ideo ſi eſt delictumtale impedit ꝓmouēdū ⁊ etiā de iure poſitiuo ꝓhibetur talis in ſuſceptis miniſtrare quia caret executione. Eſt tn̄ differentia vt dicit glo. an delictuꝫſit notoriū cōfeſſione vel facti euidētia ex vna ꝑtean quia conuictus vel confeſſus ꝓpter timore ꝓbationis ex altera quo ad facilitate diſpenſandi.quia primo caſu de facili diſpenſat̉. ſcd̓o nō. ſed an̄diſpenſationē qͦ ad legē ꝓmotionis. ⁊ poteſtatemcelebrandi nulla eſt differētia. quedā ſunt delictaleuia ⁊ notoria facti euidentia nō tn̄ ſunt ita claraquin habeant aliquā excuſationē ⁊ exquibus magnum ſcandalū oriri nō cōſueuit. vt in tenēte plures eccleſias habētes curā animaꝝ. ⁊ tūc dicit Innocē. ſatis poſſe dici ꝙ poſt penitētiā licite celebrabit. arg. de elec. duduꝫ. el. ij. vbi requirit̉ ꝙ tm̄ tꝑeelectōis habeat plures curas vt nō valeat electio.Idem ſi fecit tumultū in concilio. v. q. iiij. in loco.vel ſi fuerit excōicatꝰ. iiij. q. j. c. j. vel ꝯtumax. hͨ em̄⁊ ſimilia multotiēs excuſationē habēt. ¶ Alij ꝙ qͣlitercunqꝫ manfeſtus ſit exceſſus maxime ſi ſcādalum eſt poſtea nō celebrabit etiam acta penitentiavt hic. ſubditi tn̄ eius officiū audient quouſqꝫ ſententialiter condemnct̉. xxviij. di. ꝯſulenduꝫ. viij.q. vlti. nōne. ⁊ ſicut non poteſt celebrare ita nec eligi. quia ꝓpter celebrare eligit̉. de cleri. excō. mi. ſicelebrat. ⁊ hoc de conuicto exp̄ſſum eſt. sͣ. de elect.ſuꝑ eo. de cōfeſſo. de confeſ. cum ſuꝑ. ſic ⁊ in deprehenſo vt nec ad ep̄atuꝫ ita nec ad alias dignitatespoſſit eligi. de ele. ꝑ inquiſitioneꝫ. quādoqꝫ crimēeſt mediocre ⁊ eſt occultū. ⁊ tunc regulariter nō inducit irregularitatē. ideo facta penitentia vel eiuſparte celebrabit. vt. jͣ. c. ꝓximo. d̓ apoſta. c. ij. necerit tunc neceſſaria diſpenſatio ⁊ ſufficiet abſolutōſacerdotꝭ. vt dicit̉ in. d. c. ij. ⁊ .vj. q. j. illi qui. quāuis meritoria ſit humilitas ſi voluerit abſtiuere. ⁊forte talis non erit etiam monēdus vt abſtineat apromotione ordinum ẜm Inno. ¶ Oppo. ꝙ etiaꝫoc culus peccator poſſit ꝓhiberi a ꝓmotione. vt. jͣ
c. ꝓxi. So. ſecularis nō pōt ꝓhiberi vt hic. regulꝰris ſic vt ibi. quia non hꝫ ꝓpriam voluntatem. xij.q. j. volo. vel vbi eſt ſcandaluꝫ pōt inhiberi vt ibi.vbi nō eſt ſcādalum nō vt hic. vel vbi quis rōne d̓gnitatis hꝫ ius ⁊ neceſſitateꝫ petendi ordines nōꝓhibet̉ vt hic. ſi voluntarie petit ſic vt ibi. qꝛ tuncprelatus eius qui nouit ſecreta pōt īhibere vt ibi.¶ Conclude ſi aliquis occultus peccator petat ꝓmoueri ratione crimīs nō pōt ꝓhiberi. ſi nō rōnetituli. ⁊ eſt ſcandalum poteſt prohiberi. ſi non eſtſcandalum ſecularis non poteſt prohiberi. reguris autem a penitentiario prohiberi non poteſt. anō pnīario aūt ſcilicet prelato non dꝫ probiberi. ſitn̄ ꝓhibeat̉ de facto p̄latꝰ nō poſſet ip̄m p̄ciſe inhibere ſed tūc ep̄s nō cōpellit̉ ip̄m ordinare. ¶ Conſulit tn̄ Hoſti. ꝙ ſi habeat leſam ꝯſciam ꝙ alteri cōmittat. de offi. ordi. paſtoral̓. §. qꝛ vero. ¶ Oppo.ꝙ nō debeat qͥs ꝓ quocūqꝫ delicto degradari. depenis. c. ij. li. vj. de iudi. cū nō ab hoīe. Sol̓. dic ꝙhic loquit̉ de verbali depoſitiōe. ¶ Ultimo doct.inducūt decre. ad. q. de illo tutore qͥ cepit facere inuentariū ⁊ nō ꝑfecit ꝙ poſſet agere. de quo in ſpe.de tutore. §. generaliter. ꝟ. qͥd ſi ceperit. ¶ Oppo.vl̓ hec decre. intelligit̉ d̓ crimīe graui vl̓ de mediocri. pͥmo caſu ſi loquit̉ de graui qd̓ videt̉ qꝛ imponit̉ pena degradatōis non ꝓcedit qꝛ dicit finis ibiacta pnīa pōt in ſuſceptis miniſtrare. vl̓ de mediocri. ⁊ tūc exqͦ occultū eſt nō dꝫ ꝓhiberi a ꝓmotioneSo. pōt intelligi de gͣui nō tn̄ d̓ inducēte irregularitatē vel ſuſpēſione exqͦ eſt occultū. ⁊ tale acta penitētia nō impedit in ſuſcepto mīſtrare. ad ſuꝑiores tn̄ ordines nō dꝫ ex ꝯſilio ꝓmoueri. ⁊ ſic ē monendꝰ nō tn̄ cōpellendus. poſſet etiā intelligi d̓ delicto graui ⁊ inducēte irregularitatē vel ſuſpēſionē qn̄ oīno eſt occultū. qꝛ monēdꝰ ē ſꝫ nō oīno compellēdꝰ. qꝛ relinqͥt̉ in tali ſue ꝯſcīe. ſꝫ certe monēdꝰetiā eēt vt ī ſuſceptꝭ non mīſtraret. niſi dicat̉ ꝙ actapnīa diſpenſet̉ in occulto. Et ſic qd̓ dicit ꝑmitti intellige diſpēſatiue. pōt etiaꝫ intelligi de mediocriocculto. qꝛ acta pnīa pōt in ſuſcepto mīſtrare. ī nōſuſcepto aūt dꝫ ex ꝯſilio abſtinere. iō monēdꝰ eſt ⁊nō compellendꝰ. ſed hoc vltimū non tenet Inno.qꝛ dicit ꝙ non eſt monendus.Religioſus ꝯͣ monitioO AureS. neꝫ p̄lati ſui ordinaribnō dꝫ. Cōis diuiſio ſcd̓a ibi tue. ¶ No. primo p̄latū regularē poſſe inhibere ꝓmotionē monachi ad ordines etiam p̄textu occulti delicti. ⁊ ſicoccultū delictū qn̄qꝫ impedit legē ꝓmotōis etiampublicā. Et noͣ. ꝙ hͦ ē veꝝ qn̄ eoꝝ ꝓmotio generatſcādalū. cetera ſunt clara. ¶ No. ſb̓iectū in dubijſteneri ad parēdū ſuꝑiori ſuo. ¶ Oppo. ꝙ nō ſemꝑſit obediēdū p̄latꝭ ⁊ ſuꝑioribꝰ. xij. di. nō liceat. So.dic̄ gl. qn̄qꝫ aliqͥd diſponit p̄latꝰ ſnīando ⁊ ꝑendūē ſnīe ſiue ſit iuſta vl̓ īiuſta dūmō ſit aliqͣ. d̓ ſen. ex.ꝑ tuaſ. ſi .n. ē nll̓a vt ī caſibꝰ dicti. c. ꝑ tuaſ. ⁊ no. e. ti.pn̄ti. li. vj. n̄ ē ꝑēdū. ī alijs diffinitiuis ſentētijs autīterlocutorijs ꝑendū ē ẜm Inn. dū tn̄ n̄ ſint inualide ex ordinis defectu vl̓ nō ſit appellatū. al̓s appellādū ē cauſa int̓poſita ſi appellat̉ ab interlocutoria.