I
nit̉ in ſtatuto hꝫ viꝫ clauſule d̓rogatorie ad alid̓ ſtatutū ꝯtrariū vt nō valeat ſcd̓m ꝯtrariū niſi fiat mētio de pͥmo exqͦ in ſtatuto d̓r ꝙ hͦ qd̓ ibi ſtatuit̉ ſit p̄ciſum. ⁊ eſt notabile ꝟbū ſi eēt veꝝ. vid̓r tn̄ habererōem in ſe vt illud ꝟbū aliquid oꝑet̉. Et no. p̄dictaqꝛ ſepe in reſcpͥtꝭ pͥncipum ponit̉ hͨ dictio p̄ciſe. Inglo. j. in. fi. no. bn̄ hāc gl. ad quā quotidie fit remiſſio. Ex qͣ collige ꝙ de naͣ copulatiue eſt ꝙ vtraqꝫ ꝑsſit vera ⁊ d̓ natura diſiūctiue eſt vt ſufficiat alteraꝑs. ſꝫ impropͥant̉ iſte dictōes vt cōpulatiua reſoluatur qn̄qꝫ in diſiūctiuā ⁊ diſiūctiua qn̄qꝫ in copulatiuā ſi natura materie ſubiecte hͦ importat. Nā ꝟ̓badebēt deſeruire intētōni ⁊ nō ecōtra. vt in. c. ij. reqͥris de ap. Et vt habeas hāc maͣm ꝑfecte diſtinguecolligēdo dicta doc. ꝙ aut copulatiua ⁊ vel alia dictio copulatiua ponit̉ int̓ impoſſibilia ita ꝙ nō pn̄tſil̓ eſſe vera ⁊ tūc copulatiua reſoluit̉ in diliūctiuā.vt ſi teſtator dicit volo teſtamentū meū valere iureteſtamēti ⁊ iure codicilli. nā certuꝫ eſt ꝙ valet iurecodicilli. ſi nō pōt vale̓ vt teſtm̄. qͥa impoſſibile ē vtvaleat tāqͣꝫ teſtm̄ ⁊ vt codicillꝰ. qꝛ in teſtō reqͥrit̉ neceſſario heredis inſtitutio. in codicillo ꝟo nō ē heredis inſtitutio. Et de hac maͣ plene legit̉ ⁊ no. ī. l.fi. C. de codicill̓. aut copulatiua ponit̉ inter ea q̄ ſil̓pn̄t eſſe vera. ⁊ tūc aut extrema copulata non ſuntoīno diu̓ſa ⁊ tūc copulatiua nō ſtat ꝓprie. qͥa de naͣcopulatiue eſt vt copulet oīno diuerſa ⁊ ꝙ vtrūqꝫcopulatū veniat pͥncipal̓r. vt no. glo. ſuꝑ rubrica.ff. de iur. ⁊ fac. igno. ⁊ glo. in. c. querelaꝫ de ſymo.aut extrema ſūt diuerſa ⁊ tūc ſi vnū venit ad alteꝝvt accidēs copulatiua reſoluit̉ ꝓ. i. ita ꝙ ſb̓ſtātiuuꝫexponit̉ adiectiue. exēplum in. l. j. ꝯiūcta glo. ff. depac̄. vbi d̓r ꝙ pactū eſt duoꝝ placituꝫ ⁊ ꝯſenſus. dictio ꝟo placitū exponit̉ adiectiue .i. placitꝰ ꝯſenſusduoꝝ. Si ꝟo nō ſic venit vnū ad reliquū aut poniiinter ſpeciē ⁊ genꝰ aūt inter ſpēm ⁊ indiuiduum.⁊ dic vt no. Dy. in regl̓a generi de re. iur̄. li. vj. autpoītint̉̓ duo ſeꝑata ⁊ cōia ⁊ tūc aūt ſumꝰ exͣ iudiciū re. l. in p̄iudiciuꝫ canonis īmo dicta Gr̄ani qͦtidie⁊ in ꝓrſus volūtarijs ⁊ copula ſtat ꝓprie ⁊ requiritur ꝙ vtrūqꝫ copulatū verificetur. vt ſi ꝓmitto tibidecē ſi titiꝰ miles factꝰ fuerit ⁊ ſemproniꝰ comes n̄em̄ teneor dare niſi vtrūqꝫ accidat. vt in. l. ſiqͥs itaſtipulatꝰ. ff. de ꝟbo. obli. ⁊ hͦ intellige qn̄ copulatiua format̉ affirmatiue vt in p̄cedēti exēplo. ſecusſi negatiue qꝛ tūc reqͥrit̉ ꝙ neutrū accidat. exēpluꝫꝓmitto tibi decē ſi titiꝰ nō fuerit factꝰ ꝯſul et imꝑator nō venerit ad italiā in. d. l. ſi ita. aut ſumꝰ in iudicijs ⁊ tūc eſt dubiū vtrū ſi pͥnceps mādat duo copulatiue. vl̓ ſi ꝑs aliqͥd poſuit copulatiue ī libellovel in articul̓ vtrū reqͥrat̉ vtrūqꝫ. ⁊ hoc caſu diſtin ficū nō aūt qͦ ad dicta Gr̄ani. Et ex his videt̉ ꝙ digue ꝙ aūt plura copulata veniūt ad diuerſos effectꝰ ꝯſeq̄ndos ⁊ tūc nō ſufficit alterū ad ꝯſeq̄ndumoēs effectꝰ. ⁊ iſte eſt caſus in. c. olim. jͣ. e. vbi de hͦaut plura copulant̉ ad vnū effectū ꝯſeq̄ndū ⁊ tūcaut aſtrinxit qͥs ſe ad ꝓbandū vtrūqꝫ ⁊ nō ſufficitalteꝝ ꝓbare lꝫ al̓s ꝑ ſe ſufficiſſet qꝛ imputādū eſt ſibi exquo ſe ad vtrūqꝫ obligauit. vt in. c. lꝫ de ꝓba.no. in. l. diuꝰ. ff. de re iudi. vbi d̓ hac maͣ. facit. l. circa. ff. de ꝓba. hͦ intellige veꝝ niſi vertat̉ fauor publicus. qꝛ nō potuit ꝑs ſe obligare ad vtrūqꝫ in p̄
iudiciū iuris publici. vn̄ tūc lꝫ ip̄e cōpellat̉ in ꝓbando vtrūqꝫ iudex tn̄ ex officio ſuo ſi ꝓbatū eſt alterūꝑ ſe ſufficiēs dꝫ occurrere ⁊ ex officio ꝓcedere. adhͦ vide bonā glo. in. c. ſi forte de ele. li. vj. facit. c. cōſtitutꝰ. jͣ. de ap. vbi tex. noͣbilis dic̄ ꝙ ſi ꝑs appellāsnō fuit ꝓſecuta appellatōeꝫ in termīo pōt iudex ꝓſequi ſi ihi vertit̉ fauor publicꝰ ⁊ hͦ ī actore. Si ꝟoreus ſe obligauit ad ꝓbādū aliqͥd vltra qͣꝫ eēt neceſſe ſi nō ꝓbat nō ꝑdit cām. qꝛ ꝑ hͦ nō pͥuat̉ cōmodopoſſeſſionis. vn̄ actore nō ꝓbāte dꝫ reus abſolui.vt notant̓ ponit̉ in. d. l. circa. ⁊ in. c. vnico. vt eccle.bn̄fi. aut iſte non aſtrinxit ad ꝓbādū vtrūqꝫ ⁊ tuncaut vnū venit vt qͣlitas ad reliquū ⁊ nō ſufficit alterū ꝓbare. vtputa ſi excipio ꝙ teſtes corrupti falſadixer̄t et iſte ē ꝓpriꝰ caſus. c. lꝫ. sͣ. all̓. ⁊ no. ꝑ Bar.in. d. l. diuꝰ. aut nō venit vt qͣlitas ſꝫ ē eque pͥncipale ⁊ tūc ſi nentrū ꝑͦ ſe ſufficit vtrūqꝫ eſt ꝓbāduꝫ. vt īc. cū dilecta. jͣ. eo. ſī alteꝝ ꝑ ſe ſufficit ſatꝭ eſt illud ꝓbare. nec in dubio videt̉ ſe aſtringe̓ ad vtrūqꝫ. adhͦ. c. cū iā dudū d̓ p̄bē. ⁊. c. exhibita. de iud. ⁊ ī hͦ caſu intellige deciſionē huiꝰ glo. ⁊ hͦ tene lꝫ Archi. inc. ij. d̓ teſti. li. vj. dixerit ꝙ ſi plura copulātur ī eadēor̄one videt̉ ſe tacite qͥs aſtringere ad vtrunqꝫ. qd̓nō ē veꝝ vt ptꝫ ex p̄dictꝭ. Sꝫ ꝓpt̓ iſtas ambiguitates euitādas cauti aduocati ⁊ ꝓcuratores ſolēt apX ponere in fi. libelli ⁊ articuloꝝ ꝙ nō aſtringūt ſe adꝓbādū niſi ea q̄ neceſſario incūbūt ⁊ hͦ notab̓. Inglo. pe. in fi. vult gͦ glo. ꝙ aliud ẜm. ll. ẜm qͣs nō valet reſcriptū niſi apponat̉ illa clauſula ſi ē ita. ⁊ habet̉ in. l. fi. C. de diuer. reſcpͥtꝭ. ⁊ habet̉ illa. l. cānonizata. xxv. q. ij. c. vniuerſa. Sꝫ ẜm canonēs valetreſcriptū ⁊ ſubintelligit̉ illa clauſula. ſꝫ videt̉ ꝙ nōdebeat eſſe diuerſitas int̓ vtrūqꝫ ius cuꝫ illa lex ſitcanonizata in volumīe decreti gͦ dꝫ ẜuari vt canonqꝛ oīa nr̄a facimꝰ qͥbꝰ aucͣtē imꝑtimur. in. c. ſi apl̓ice d̓ p̄bē. li. vj. ⁊ ī. l. j. C. de vete. iu. enu. So. illa lexfuit ibi incorꝑata ꝑ Gr̄anū qͥ nō potuit canonizāLareprobant̉ ſicut dicta alteriꝰ doctoris. vt plene habet̉ in glo. decreti ⁊ maxīe in ſūmis. Idē dicit Io.an. d̓ dictꝭ mgr̄i ſnīaꝝ. vt no. in. c. debitū. de biga.Nec obſtat ſi dicat̉ exqͥ leges ſūt ī decreto. ⁊ decretū eſt approbatū gͦ in vim ꝯſequētie leges lbi canonizate ſūt approbate. qꝛ vt dicit Io. an. ⁊ bn̄ nullibilegit̉ ꝙ liber decreti fuerit approbatꝰ. nā hͦ ibi nonꝯſtat nec ex pͥncipio nec ex fine. vn̄ nullū auctoreꝫhꝫ auctorizātē quēadmodū hn̄t alia iuris volumiCNa. ⁊ p̄ſuppoſito ꝙ fuerit approbatꝰ dꝫ intelligi ꝙ fuerit approbatꝰ qͦ ad dicta ſanctoꝝ ⁊ romanoꝝ pōticta ibidē poſita nō faciāt indubitatā fideꝫ. Sꝫ egodico ꝙ ex qͦ ille lib̓ cōiter ⁊ a multꝭ ānis citra fuit publice lectꝰ in ſcholis ⁊ ip̄ius dicta cōit̓ recepta ſunthodie tacite approbata ⁊ ꝑ oēs recipiēda. ꝓut ī ſil̓ino. Bar. ī. l. j. ff. ſi cer. pe. de dictꝭ Hyppocratꝭ Ariſtotel̓ ⁊ alioꝝ medicoꝝ ⁊ ph̓orū. dicta ꝟo Gr̄ani nōlegūt̉ vt approbata nec leges ꝑ euꝫ canonizate hn̄tmaiorē vim qͣꝫ ſi ſimpl̓r eēt in volumīe iurꝭ ciuil̓.ſecꝰ aūt vbi lex eēt incorꝑata canoni aucͣte pͥncipisquia tunc faceret fidem tanqͣꝫ canon. vt eſt tcxͣ. cuꝫ