IDe conſti.
dum em̄ iudicis concernit iudicialia vt ſit ſenſusꝙ tā in extraiudicialibus qͣꝫ iudicialibus nō debetquis duci ſuo ſenſu ſed auctoritate legū. ¶ In gl.fi. ibi .ſ. malo. aduerte iſte tex. cum glo. pōt adduciad qōnem. cōpromiſſum eſt ⁊ data eſt poteſtas ꝓnunciādi ẜm ſenſū ſuū. an pōt ꝓnūciare ẜm voluntatem ſuā. an intelligat̉ de ſenſu bn̄ organizato etfręno rōi ſuppoſito. Do. An. inducit tex. vt intelligat̉ de volūtate ꝓpria. ⁊ ſic poterit ꝓnunciare ẜmvolūtatē ꝓpriā ſua. qꝛ hͨ importāt ꝟba hͨ ſuo ſenſuCōtrariū ego puto ꝙ hec verba nō ponunt̉ h̓ ꝓpͥeſꝫ impropͥe. ⁊ hͦ voluit glo. in ſeq̄ntibus. dū dicit iudicem poſſe iudicare ẜm ſenſuꝫ ſuū ꝓprie ſumptovocabulo. pōdera em̄ verbū ꝓprie. ꝓprius ſenſuſeſt vt iudicet vt bonꝰ vir. ꝓ hoc tex. in auc. de iureiur. qd̓ p̄ſtat̉ ab his. Itē hec verba ſic eſtimauerisſi tibi placuerit. ⁊ ſil̓ia importāt arbitriū boni viri⁊ nō ꝓpriā ⁊ nudā voluntatē. vt ꝓbat̉ in. l. fideicō.miſſa. §. qͣꝫqͣꝫ. ff. d̓ lega. iij. ⁊ ī. l. thais. §. ſororē. ff. d̓fideicō. liber. vbi tex. no. d̓ ꝟbo. placet. vide tex. cūglo. in. c. ij. de cor. vicia. ⁊ glo. in. c. abbate. de ver.ſig. pleniſſime ꝑ Bar. in extrauag. ad repͥmendaꝫ⁊ i. l. alio. ff. d̓ ali. ⁊ ciba. lega. hīc dicit glo. d̓ appel.vt debitus in. ꝟ. ex rōnabili. ꝙ iudex poſſit iudicare ẜm ꝙ ſibi videbit̉ vide. glo. in. c. iudice. iij. q. vij.que dicit ꝙ iudex poteſt iudicare ẜm opinionē ſuā⁊ non ẜm voluntatē. ⁊ dic ꝙ opinio cauſatur in redubia ex ꝓbabilibus cōiecturis. vide Inno. in. c.cū ſpāli. de appella. vbi dicit quēlibet iudicē poſſe īterp̄tari iura in cauſis corā ſe vertentibꝰ. ⁊ ſic intellige iſtā glo. dū dicit poſſe iudicare ẜm ſuū ſenſumid eſt ꝙ pōt interp̄tari iura ẜm rectū intellectū ⁊ ſuum ſenſuꝫ. Et vt habeas ꝑfecte hāc materiā qual̓riudex dꝫ iudicare vbi reperit caſū dubiū aūt ꝯtrarias opiniones. diſtingue. quia aūt dubiū eſt omnino nouū aut poſitū in opinionibꝰ doctoꝝ. Prīocaſu aut ꝯſuetutudo loci interp̄tat̉ illud dubiū. qͥacerto mō lex fuit ſeruata ⁊ ſeruanda eſt ꝯſuetudo.nā in hͦ caſu dicimꝰ ꝙ ꝯſuetudo eſt optima leguminterpres. vt in. c. dilectꝰ. de ꝯſuetudīe. ⁊ in. l. minime. ⁊ in. l. ſi de interp̄tatione. ff. de legi. Aut nō cōſtat de ꝯſuetudine. tūc ſi ꝟba ſūt clara nō debemrecedere a ſignificato ꝟboꝝ niſi ſequeret̉ abſurditas. vt in. c. fi. de ver. ſig. ⁊ in. l. nō aliter. ff. de leg.iij. ⁊ in. c. ex ore. de priui. Aut eſt intellectus multiplex ⁊ ſi appareat de benigniori illa eſt ſeq̄nda. vtin. l. quod ſi epheſi. ff. de eo qd̓ cer. lo. ⁊ in. c. fi. detrāſac. ꝑ Bar. in. l. oēs ppl̓i. ff. de iuſti. ⁊ in. ſi nō ſitvia benignior. tūc ſi eſt dare ſil̓e in alijs legibꝰ ꝓcedēdū eſt de ſil̓ibꝰ ad ſil̓ia. vt in. c. trāſlato. jͣ. eo. ⁊ inc. cū dilecta. de ꝯfirma. vti. vel inuti. ⁊ in. l. nō pn̄t.ff. de legi. ſi nō eſt dare ſil̓e. ita ꝙ iudex neſcit qͥd faciat. dꝫ tūc recurre̓ ad pͥncipē. ⁊ hͨ caſu intelliguntur iura q̄ dicūt eiꝰ eſſe interp̄tari cuiꝰ eſt ꝯdere. vtin. c. inter alia. de ſen. ex. ⁊ in. l. cū de nouo. C. d̓ legi. ⁊ ibi Cy. attingit p̄dicta. ¶ Scd̓o caſu qn̄ dubiūeſt poſitū in opi. doc. tūc ſi ē reꝑire cōeꝫ opinioneꝫtūc nō dꝫ iudex ab illa recedere. qꝛ ve ſoli. in. c. ij d̓ſta. mo. ⁊ cōit̓ maior ꝑs meliꝰ inueſtigat veritatemh̓ veꝝ ẜm Hoſt. ⁊ Io. an. ꝙ nō lꝫ recedere a cōi opi
on doc. niſi cōis opinio ſit euident̓ falſa vel poſſetꝯuinci ꝓbabilibꝰ rōnibꝰ. qd̓ bonꝰ iudex acutiſſimiingenij arbitrabit̉. Et not. h̓ dictū ꝑpetuo ꝓ qͥ ſoleo allegare tex. ſing. iudicio meo in. l. j. C. d̓ vete.iu. enu. in. ꝟ. ſꝫ neqꝫ. vbi tex. dicit ꝙ ex multitudineauctoꝝ nō ē iudicādū. qꝛ vniꝰ auctoritas in aliquaꝑte eſt ſb̓tilior. ⁊ ſepe deus reuelat paruulis qd̓ abſcōdit̉ ſapiētibꝰ. Si ꝟo nō ē dare cōem opi. ꝓpt̓ rōnes hincinde tūc bonū ē habere iudicē ꝓpitiū quipōt ſeqͥ quā vult. dicit tn̄ Io. an. ꝙ caueat a pena. ccū eterni. de re iudi. li. vj .ſ. ꝙ nō iudicet ꝯͣ ꝯſcīaꝫ. etſi ſnīa retractaret̉ ꝑ aliū iudicē tūc euitaret ꝯdēnationē expēſaꝝ. vt no. in. c. finē de do. ⁊ ꝯtu. nec iudex facit litē ſuā. vt no. in. l. ꝓlatā. C. ſen. ⁊ int̓. om.iudi. ⁊ ꝑ hͦ habes an̄ ⁊ qn̄ iudex pōt iudicare ẜꝫ ſenſum ſuum.Hoc dicit inOgnoſcentes. cāma. Cōſtitutio reſpicit futura nō p̄terita. Diuidit̉ intres ꝑtes. In pͥma ponit̉ regula ex qͣ ſumit̉ rō. Inſcd̓a ſtatutū ibi qͥtiēs. In tertia declarādo applicatad factū rōnē que ſumit̉ ex regula ibi. ne detrimētū. ¶ No. pͥmo ex pͥncipio regulā ꝙ ſine culpa noneſt aliqͥs puniendus. de hͦ in regula ſine culpa. dere. iu. li. vj. ⁊ h̓ in glo. j. ¶ No. ſcd̓o naturā legis ſeuꝯſtitutionis. ꝯcernit em̄ futura tm̄ non aūt p̄teritane afficiat aliqͥs ſine culpa. hͦ intellige niſi caueat̉ īl. vt extendat̉ ad p̄terita. ⁊ hūc articulū expediā. jͣ.eo. c. fi. ¶ Ad vnū aduerte ꝙ vbi lex ſeu ſtatutū aliqͥd indulget. ⁊ loquit̉ ꝑ verba futuri tꝑis nō extendit̉ ad futura ne det̉ materia delinquēdi. de hͦ eſttex. ſing. limitās hāc materiā in. l. cuꝫ lex. ff. de le. ꝑquā dicit ibi Bar. ꝙ ſi ſtatuto cauet̉ ꝙ quilibet bānitus ſoluens. x. extrahat̉ a banno. nō hꝫ locuꝫ inillo qͥ eſt bāniēdus in futurū. qꝛ daret̉ materia delinquendi. ſecus ſi ceſſaret hec ratio. qꝛ tūc licet ſtatutū loquat̉ ꝑ verba pn̄tia vel p̄terita tn̄ extēditurad futura. qꝛ lex ſemꝑ loquit̉. l. arriani. C. d̓ heret.⁊ hoc bn̄ no. ¶ In glo. j. in. fi. declara hāc glo. ꝓutno. glo. in. c. antiqua. de priui. ⁊ mens glo. eſt ꝙ ſine culpa ⁊ cauſa nō eſt qͥs puniēdus. vt hic ⁊ in dicta regula ſine culpa. ſꝫ ſi ceſſat culpa dūtaxat tuncpōt imponi pena rōne cauſe ſubſiſtētis. ⁊ intelligede cā legitima. nā ſi nō eſt legitima nō dicit̉ cā. ſꝫ occaſio. vt ī. c. nouit. de iudi. ⁊. c. ſolite. de ma. ⁊ obe.hinc eſt ꝙ ꝓpter vtilitatem publicā pōt qͥs priuaridominio ſue rei. vt in. l. item ſi verberatū. ff. de reiven. ⁊ no. in. c. q̄ in eccl̓iaꝝ. jͣ. eo. ꝑ Inno. ⁊ ꝑ Bar.in. l. fi. C. ſi ꝯͣ ius vel vti. pub. ¶ In glo. ī ꝟ. diſpēdijs no. bene hanc glo. cuiꝰ ē ſenſus ꝙ ſtatutū nōdꝫ porrigi ad p̄terita. nec reſpectu dāni .i. vt dānificet̉ qͥ actuꝫ geſſit. nec reſpectu retractatōis actꝰ. qꝛactꝰ prius geſtus nō dꝫ retractari. ⁊. no. ſing. in eoꝙ ponit retractatōeꝫ actꝰ ⁊ dānuꝫ vt diuetſa. Ex qͦinfertur ꝙ retractatō actꝰ nō ſit pena. In ꝯͣriū adduco glo. no. in. c. decet. de īmu. ec. li. vj. q̄ dicit cōſtitutioeꝫ actꝰ retractaturā eſſe penalem ⁊ nō extendendam ꝑ identitatē rōnis iō ex hoc dic ꝙ illud. c.in quātū inducit nullitatē actus geſti ī eccl̓ia nō extendit̉ ad ꝯͣctꝰ. ſꝫ ꝓ prima ꝑte vide Io. an. in. c. fi.
b 3