ẜ conͣriū declaratum ē hodie ī qͣd āexͣuagāti Io. xxij. q̄ incipit. Antiqͣ¶ ꝘAl̓momū ꝯtrahendū: ſꝫ tnſūt illa q̄ impediūt mr̄inō dirimūt ꝯtrāctū. ℟. Prīo qͣdeꝫſunt duo p̄dicta in. j.§.ſ. ꝓhibitioecce ⁊ tp̄s feriaꝝ. de qͣbus dr̄ jͣ īpedimentū. xvi. ⁊ īpedimentū. xvij.Itē ſunt q̄daꝫ crimīa de qͥbꝰ hēturj. īpedimentū. viij. Ej. Iteꝫ īpediūtnir̄moniū ꝯtrahēdū ſponſalia q̄ſūt priꝰ cū alia ꝯtracta. de qͦ Iſponſalia. §.viij. Itē īpedit catheciſmꝰqͣ p̄cedit baptiſmū vt hētur qͣ impedimentū. vi. F. ij. Itē impedit votuꝫſimplex. de qͦqͣ. impedimentū. iiij.Xi. a. ij.aliqͣ cōſuetudo īpediat¶ M ¶ Lmrimoniū ꝯtrahēduꝫvel dirimat ꝯtractū. c℟ẜmHoſti.Si ꝯſuetudo eſt approbata ꝑ ppmne mrīmoniū ꝯtrahat̉. ⁊ vt ꝯtractū ſe ꝑetur certe īpedit ⁊ dirimit.dico in qͣbuſcūqꝫ caſibꝰ hoc poſſetfacere canonica cōſtitutio. extrͣ. decog. ſpi. ca. ⁊. c. ſuꝑ eodē. extra decōſan. ⁊ affi. ꝙͣ dilectio. Nā approbatio ppe hꝫ vim ꝯſtitucōis. Sꝫ ſiꝯſuetudo nō ſit ꝑ ip̄m approbatanec reprobata. tunc ad euitandūſcādalū quod forte ſeq̄ret̉ faciēdocon eā īpedit ꝯtrahēdū: ſꝫ nō dirimit ꝯtractū Idē Ber. ⁊ Inno. AIdēin ſū. ꝯ. eo. ti. q. ij. B.agendū qn̄ doctores¶ QAlO diſcordāt circa īpedimentū mr̄ionij. ℟ẜm hoſti. Vbicūqꝫ doctores ꝑ gloſas ſuas dicūtſolui mr̄imoniū. ſi n̄ inducat iusexp̄ſſuꝫ ꝯtrariū dicēti. adhereas.extra de beſti. lꝫ ex qͣdā in fi AIdēin ſū. ꝯ. eo. ti. q. iij. Bſi eccīa p̄cipiat ali¶ Qld cū ꝯiugū cobitarecū altero ⁊ ille cui p̄cipit̓ ſciat eſſeīpedimentū. ℟ẜmHug. In hoc caſu ꝙͣ tum ad reddendū debitū nontenet̉ obedire tn̄ in cohītatione ⁊nicarioꝝ exhibicōe obedire dꝫ. ⁊ n̄negare ei cui de facto ſe copulauitA. Nā obedire dꝫ in ꝙͣtum p̄t̄ ſinepctō vt in. c. inqͣſitioni. extͣ. deſen.Sitꝰ fuita utexc. Bante mrīmoniū ſit in¶ Quo qrendū an ſit aliad̓iIliſifiatein. xſepedimentū. ℟. dn̄t banna publice in eccleſijs ꝑ p̄ſbiteros ꝓpom.vt infra ꝯpetentē terminū qui ſcifīpedimentū ꝓponat ⁊ ſi apparueltꝓbabilis cōiectura ꝯtra cōpulaꝫfuturā. interdicat̉ exp̄ſſe donec cōſtet qͥd fieri debeat. aliter ſi conͣherent ſine banis. aut pꝰ ꝓhibitiones ⁊ extiterit īpedimentū vtputagͣdus ꝓhibiti. tūc filij dicētur illegitimi ⁊ non excuſabūt̉ ꝓpt̓ ignorantiā ꝑn̄tū. Sac̓dos qͦꝫ qui talesꝯiūctōes inhibere ꝯtēpſerit: vel regularis qͣ intereſſe p̄ſumpſerit ꝑtriēniū ab officio ſuſpēdatA uivero falſū īpedimentū malicioſe obiecerit canonicā nō effugiet vlcōꝫext. de dā. deſpō. cū inhibicō In aliqͥbus vero locis nō fiūt hec bānaſꝫ ſolū ꝯtrahūt̉ ſponſalia ſolēnit̓̉⁊ publice multū an̄ mrīmoniū ⁊īterim p̄t manifeſtari an ſit īpedimentum de mr̄imonio qd̓ ſit ſinebānis ⁊ clādeſtine aliqͥd habes Flegitimꝰ. f. i. ⁊ sͣ debituſ.fi.
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten