poteſt ẜm ordinē iuris. nō teneturei accuſatꝰ reſpondere. ſed p̄t ꝑ appellationē vel aliter licite ſubterfugere. mendaciū tamē dicere nō liꝫA. Ide in ſū. con. li. ij. ti. v. q. cxciij.aſſignando ẜm Tho. p̄dictis rōneꝙ quicūqꝫ facit cōtra debitu iuſticie mortaliter peteat. B.licet accuſato calūni¶ MOſtōſe ſe defentere ẜmTho. vbi ſupͣ. A ſ. d̓caq̄. lxix. Gī ca crimīali iua̓mē¶ Nuiſt cū de caluma preſtādū eſt. extra de iura. calū. c. īherentes. ⁊ qͥdē accuſato licꝫ ſe defēde̓ veritatē occultando quā cōfiteri nontēt̉. ⁊ hͦ ꝑ aliquē cōueientē mod̓puta ꝙ nō reſpōdeat. Hoc em̄ nonē calunioſe ſe defēdere: ſed prudēt̓euadere. Non at licet ei falſuꝫ dicere nec etiā veritatem illam tacerequā cōfiteri tenetur. nec etiā aliꝙͣfraudē vel dolū adhibere. qꝛ fraus⁊ dolus vni mendacij hn̄t. ⁊ hoceſt calūnioſe defendere. A. Idē ī ſū.cō. li. ij. ij. v. q. cxciiij. vbi etiā dicitur ꝙ tunc iudex requirit veritateꝫẜm ordinē iuris cū p̄cedit infamiaſuꝑ aliqͦ crimīe. vel apparuerūt aliqua indicia vel etiā cū p̄ceſſit ꝓbatio ſemiplena. B.liceat accuſato appellae̓¶ Aēm Tho. ſcd̓a ſcd̓e. q.lxix. qn̄ appellacō fit ex cōfidēcia iuſte cauſe qꝛ videliꝫ accuſatꝰ īiuſtea iudice grauatur. liꝫ appellae̓ Secꝰ ſi qͥs appellet cā afferende morene con eū ſētēcia ꝓferatur. Idē ij.ꝙ. vj. qͥcūqꝫ.¶ An liceat accuſato ⁊ ab morte in condem nato ſe defedere l̓ fugere. Rn̄deo ẜm Tho. vbi ſuꝑͣ. Sidamnatꝰ fuerit iuſte nō licet ei ſedefēdere: ſed potiꝰ ꝯpetit iudici reſiſtentē īpugnare. Si vero iniuſtetale iudiciū ſil̓e ē violētie latronū⁊ iō ī tali liꝫ reſiſtere principibuſmal̓ niſi forte ꝓpter ſcādalū vitanduꝫ. cū ex hoc aliqͣ grauis t̓batiotime̓tur. Accuſato at cuicūqꝫ fuge̓licet. qꝛ et ſi nō liceat reſiſtere nontn̄ tenetur face̓ id vn̄ mors ſeqͣturſciliꝫ mane̓ in loco vn̄ ducatur admortē. A. Sicut etiā ſi aliqͣs ſit dānatꝰ ꝙ fame moriatur nō peccatſi ſibi cibuꝫ occulte mīſtratum ſumat. qꝛ n̄ ſume̓ eſſꝫ ſeipſū occide̓ẜm ⁊ho. ibidē vt ī ſū. cō. li. ij. ti. vq. cxcvi. B¶ UIIIIIO ꝙ de quibus eriſciendum eſt:minibus abſolutꝰ ē accuſatꝰ nōdebꝫ accuſacō r̓plical̓. ex de accu.de hijs. xxiij. q. iiij. ſi illic. de mat̓eria at accuſacōis tagitur īfra. īqͣſiSo. ſj. de accuſacōe etiā con mr̄iomuꝫ. īfra mr̄ioniū vij. et mat̓m oīum viij. ꝑ totū.Diuratio. Vtrū liceat adiurare ℟ ẜmTho. ſcd̓a ſcd̓eq. xc. Si aliqͥs ꝑ inuo cacōeꝫ diuini noīs: l̓ ꝑ īuocacōne ciuiꝰcūqꝫ rei ſacre alicui hoī nonſibi ſb̓dito adiurādo ītēdat neceſſitatē agēdi aliqͥd īponere ſicut impoīt ſibijpſi iurādo: tal̓ adiurati oillicita ē: qꝛ vſurpat in aliū ptāteꝫquā nō hꝫ ſicut pͥnceps ſacerdotūp̄ſūpſit dominū noſtrū Ih̓m xp̄m
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten