Numen ab humana cōditione proculCredimus vr̄ pateant rerū ē cui ſūma poteſtasQue ſunt que fuerint queqꝫ futura manētCredimus antiqua genitos ab origine celosUaſtaqꝫ librati pōdera facta ſoliCredimus intacta natum de virgine chriſtūQuod verū ex vero lumine lumē adeſtTurpia qui ſeue paſſus ludibria mortisUt fera ſit primi noxa piata maliTertia qui gelidam cū lux dimouerat vmbramPriſtina celeſti corpora ſumpſit ope:Qui rapuit ceco religatos carcere patresAurea qui ſuperi ſcandat in aſtra poli-Cui tātum ad patriā fas eſt cōfidere dextramEt ſemper tanto numine poſſe fruiCredimus etherea venturū nube tonātemUt totum equata lance rependat opuse. i
3