Druckschrift 
Liber sextus Decretalium
Einzelbild herunterladen
 

Liber

a Uod qͦs mādato facitiudicis dolo facerebvidetur: cum habeat parereneceſſe. Idem. ca. X.

COra ſua cuilibet ē nociua. Udem. XI2A fiūt a iudice ſi adeius ſpectāt offici-

lura culpe. de offi. dele. ſane. ij. de trāſac. c. vl. de homi.ſicut dignū. vbi aūt extat mēſurādū mēſura locum habet: vbi ē culpa nec pena: bn̄ tn̄ ex punit̉qͥs ſine culpa.. vt lit. cōteſt. qm̄ frequēter. §. ſi veroin fi. Et hec materia plꝰ glo. indiget: ꝓſequere em̄ in no. xxij. di.renouātes.. decōſti. cognoſcentes. de priull̓. antiqua.Dod qͥsmandato.(Facit hec regula ad queſtionēdebitoris de mādato iudicis vel curie el ſoluit qd̓ debebat creditori. quā vi. in Spe. de ſolū. §. nūc aliqͣ..illud aūt querit̉ ecce. Io. an.) Hec regula ſumpta eſtex. l. ff. e. ti. l. vident̉ data. §. iuſſu. Pone ca. in milite de mādato iudicis occidit. xxiij. q. v. miles. in laico vel clerico de mādato ep̄i capit clericū.. e. lib̓. deſen. excō. ſi clericos. ī eo iuſſu p̄toris corrupit albū excuſat̉ a pena. ff. de iuriſdi. om. iudi. ſi qͥs id. §. doli.mali. Dy. etiā ponit exempla. l. ff. de aqͣ plu. ar. l. qͣꝫqͣꝫ in prin. ff. de ſolū. ſi ſtipulatꝰ. §. ſi lance. Io. an.) ethec vera iudex aliqͥd mādat officiū ſuū excedendo.(diſtinguit hic Dy. vt no.. de tempo. or. ad aures. inglo. ij. Io. an.) ff. ad trebel. ſeruo. §. p̄tor. Et quare tūc excuſat̉ parēs eſt iudicialis aucͣtas: vt ibi. ſecūdo ne ꝯͣ publicā vtilitatē impediat̉ punitio maleficioꝝvt. ff. ad. l. acqͥl̓. ita vulneratus. Si vero exercet officiū ſuū: eſt parendū niſi ex reuerentie exhibitione.ff. de in ius vo. l. general̓r. interdū reſiſtere dēbēt officiales. de pe. di. j. nemo.. de elec. fundamēta. §. iudices. (aꝑtius. e. li. de penis felicis ad fi. Io. an.). C. deap. qm̄. verū in atrocioribꝰ in qͥbus potius deo qͣꝫhoībus obediendū eſt. xj. q. iij. ſi dn̄s. de ſen. excō. inqͥſitioni. ff. eo. ti. ad ea. In his aūt ſine dolo cōmittunt̉etiā extra officiū parēs excuſat̉. ff. ad. l. acquil̓. liberij. vbi plene. Et no. ſicut dolo caret iudicisobtēperat p̄cepto: ita ecōuerſo dolo caret iudicis obtēperat p̄cepto. ff. eo. ti. l. pōt dolo carere quiimperio magiſtratꝰ obtēꝑauit. b habeat.redditiuū cauſe. in his ī qͥbus hꝫ neceſſe parere:vt in atrocioribꝰ ad ſuū ſpectāt officiū dolo caret: vt.. dixi. facit de ſen. excō. vniuerſitatis. vbi verberās monachū ſi eſt laicus lꝫ faciat de mādato abbatis ſui excōicatus eſt. Et no. dicit habeat parere neceſſe: ſic̄ em̄ neceſſitas excuſat a furto: vt ꝯſe. di.v. diſcipulos.. de fur. c. iij. ad. ff. ad. l. rho. de lac. l.ij. §. in eadē naui. ſic a dolo: vt hic vides. nul maleficiū ſine dolo vel lata ſaltē culpa dolo cōparat̉. .xv. q. j. aliqͦs. de ſen. excō. c. j. ff. de iniur. l. illud. eta qͦlibet maleficio excuſat neceſſitas: qd̓ intelligas vt. dixi. Eſt aūt regula hec in argumēto ad queſtioneꝫde eo qui ad mādatū eccleſie reddit debitū vxori pendente lite adulterij vel conditionis. de hoc no. xxxiiij.di. ſi cuiꝰ. de cōiu. ſer. ꝓpoſuit.Ora ſua. Hec regula ſūpta eſt ex. l. ff. e. ti. in condēnatiōe. §. vnicuiqꝫ. Pone ca. in eo eſt in mora ſoluēdi declmas: qꝛ pereūt periculo ſuo etiā caſu fortultoxvj. q. j. decime. Idē in cōmodatario vel depoſitario fuit in mora. de cōmo. c. vno. de depoſi. bona fides.Idē in fure ſtatim eſt in mora. C. de fur. l. ſubtracto.Circa hāc tn̄ regulā no. ad qͥs dicat̉ moroſus requirit̉ ſciat ſe debere vel ſcire debeat interpellatfuerit a die vel hoīe: habuerit poſſibilitatē dādi:habes. ff. de re. credi. l. qd̓ te. tūc tenet̉ moroſus de ca-

ſu fortulto: etiā ſi eodē fuiſſet res apud dn̄m peritura ẜm Accur. licet Mar. ꝯͣ. vt no. in dicta. l. qd̓ te. etꝓbat̉. ff. de leg. j. res. §. vlti. fortaſſis em̄ dn̄s vendidiſſet apud aliū perijſſet. tenet Ber.. demo. c. vno. de depo. bona fides. Et no. dicit moraſua. in duobꝰreis debēdi altero int̓pellato alter liberat̉ interitu ſpeciel. (etſic ſibi nocet veꝝ niſi eēntſocij. ff. de duo.re. do. l. pe. ẜmDy. ẜm quē ſibi imputet caſus in ſocietate ꝑticipādo.debuit em̄ cogitare euenire poſſe. ff. cōdi. inde. l. indebitā. ff. loca. ſi qͥs domū. Io. an.) ſꝫ interpellatꝰ tenet̉ff. de vſur. l. mora in fi. Itē mora fideiuſſoris ſibi nocet reo: minꝰ liberet̉ īteritu ſpeciel: ſecus ecōuerſo. ff.de ver. obli. l. filiꝰ.. l. mora. qꝛ fideiuſſor habetcām a reo: reus a fideiuſſore. ( imputet ſibi alteriꝰ obligationē in ſe ſuſcepit. Io. an.) Unū no. ſi debitor pͥmo fuit ī mora ſoluēdi: poſtea creditor ī morarecipiēdi: vel ꝯͣ: vltima mora nocet: vt. ff. de vſur. l.creditor. vide no. deci. hoīes. De mora autēmultiplici eiꝰ effectu: plene no. ff. de vſur. l. mora. (etHoſt. in ſum. de vſur. §. ex qͥbus cauſis. ſub. §. mora ip̄m Inno. de loca. ꝓpter. Uin. e. ti. potuit. Ioh̓.an̄.) Sꝫ nūqͥd mora ſemel cōmiſſa purgari pōt? videtur no. xij. q. ij. longinqͥtate. xx. q. ij. puella. de elec.in cuctꝭ. ibi elapſo tꝑe. de ſupplen. negli. p̄la. licet.. c.vl. ff. de acti. obli. l. tralecticie. C. de ꝯͣhen. cōmit. ſtipu. magnā. Cōtra poſſit purgari. xviij. diſ. c. j. vbi.. c. di. qm̄. de ſupplē. negli. p̄la. lr̄is. de elec. ſicut.in fi. de re. ec. alie. ſi qͥs p̄ſbyterorū. de loca. cōdu.ꝓpter in fi.. c. potuit in fi. vbi. de elec. c. vl. ff. ſiqͥs cau. l. ſi poſt tres. ff. de peri. cōmo. rei. l. j. C.de fideiuſ. ſancimꝰ.. e. li. de p̄ben. ſi tibi. Solū. dic̄vbi dies p̄figit̉ a canone vel lege penā imponēte morapurgari pōt. pena em̄ ſemel cōmiſſa purgat̉: etſic intelligunt̉ pͥma iura hec regula: eſt verū niſieadē lege vel alia vl̓ canone caueat̉: ī eo caſu morā poſſe purgari penā euitari: ſic intelligāt̉ ꝯͣria. Lex au illa ſi poſt tres. loquit̉ de p̄paratorijs iudicioꝝ: inqͥbꝰ mora bn̄ purgat̉: vt ibi ſuis ſil̓ibꝰ: ſꝫ poſt litēteſta. purgat̉. ff. de ver. obli. l. ſi inſulā. multo minꝰ purgat̉ pena ſemel cōmiſſa: niſt forte fingeret̉ fuiſſe in mora. ij. q. vj. biduū. re iudi. Bertoldus. ff. in integ. reſti. l. diuꝰ. ſicut em̄ a pena canonis appellat̉.. ap. cōſuluit. iij.. c. qꝛ nos. nec a pena legisvt. ff.. ſig. ſi pena. ſic nec purgat̉: vt.. dictū ē.no. Gar.. e. li. de elec. cuplētes. §. ſi. xx.A fiūt. ( ſpectāt. cōſtat. fa. ff. de re ludi.cōtumacia. §. cōtumax videt̉: vbi ꝟo dubitat̉ tenet̉qͥs ire allegaturꝰ priuilegiū. ff. de iudi. ſi qͥs ex alienaẜm Dy. qꝛ dic vt no. accu. veniēs. ī glo. fi. Io. an.)Hec regula ſūpta eſt ex. l. ff. e. ti. l. factū a ludice. Pone ca. lxviij. di. quorū vices. vbi ſimplex p̄ſbyter ordines cōferēdo: chriſmādo: ꝟ̓gines cōſecrādo: nil agit..e. li. de pe. re. indulgētie. vbi tenet indulgētia data ab ep̄o vltra tenore ꝯcilij generalis. ad idē. ff. ſuriſdi. om. iudi. l. vl. vbi d̓r extra territoriū ius dicentipareat̉ īpune: idē ſi.. luriſdictionē ſuā velit ius dicere. Et hꝫ hec regula locū etiā bonū ē id qd̓ facit ludex: tn̄ ex ad eiꝰ ſpectat officiū iuribꝰ ſubſiſtit.pone exēplū. xcvj. di. bn̄ qͥdē. bonū em̄ eſt ſtatuere reseccl̓ie alienari poſſe. xij. q. ij. totū. re. ec. alle.

Ad.

Ad.

Caſus

Ad.

Ad.

Ad.

Queſt

Ad.

Nota

Ad.

Caſu

Caſus