Accipite ſpiritū ſanctū quoꝝ remiſeritis pec ⁊c̄. Non gͦ ſolus papa hobetptētē elouiū ¶ Pretereci qd̓ ꝯuenit ſoli criſto nō ꝯuenit pape ſꝫ ſolꝰ criſtꝰhꝫ poteſtatē clauiū. Scribit̉ em̄ Apoc. iij. Hec dicit qui hobet clauem da-uuid ſcūs et verus qͥ ciꝑit et nemo claudit claudit et nemo cipit. Nō gͦ conuenit ſoli p̄pe ptōtē clauiū hrē ¶ P p̄p nō dicit̉ hrēcloues īferni gͦ uec cōueīt ei hrē claues regni et̓ni ¶ In ꝯtrariū ē qꝛ ſoli petro dcm̄ ē math̓. xvij.Tibidabo claues regni celoꝝ ¶ ℟. Dicēdū ꝙ ſingulariter ſolꝰ petrus dicit̉ hrē cloues ꝑ immedicitā ꝯmiſſionem. ꝑ immediai tā deriucitiōeꝫ. ꝑ vniuerſalem admīſtratiōꝫ. ꝑ īmedicitā quidē ꝯmiſſionem. qꝛ ſoli petro cuiusſucceſſor pͣ exiſtit claues ſūt ꝯmiſſe. Vnde dicit glo. Math̓ .xvi. ſuꝑ illoverbo Tibi dobo cloues. ꝙ qꝛ regem celoꝝ maiori pre ceteris ꝯfeſſiōe confeſſus eſt petrꝰ merito gͦ pre ceteris ipſis collatis clouibꝰ regni celeſtisipſe dotatus eſt ab eo. Per īmedicitā vero deriuationem. qꝛ poteſtas clouium ab eo tanꝙͣ ⁊ crpite in om̄es prelcitos ecc̄ie deriuari dꝫ. Vnde dicitCriẜ. ſuꝑ Math̓. ꝙ ꝙͣuis ſoluendi et ligādi poteſtas ſoli petro q dominodcite videat̉ oībus tum̄ apl̓is dato eſt et nūc deit̉ oībꝰ epiſcopis ⁊ p̄ſbiteris. Ideo tum̄ petrus pͥncipalit̓ claues regni celoꝝ et pͥncipcitū iudiciorieptētis accepit. ⁊ om̄es ꝑ orbem credētes ītelligāt. ꝙ quicūqꝫ ab vnitate fidei vel ſocietute petri quolibet modo ſemetip̄os ſegregāt toles nec in vinculis pcc̄oꝝ obſolui nec ianuā poſſūt regni celeſtis ingredi. ꝑvniu̓ſalē autēadminiſtrationē. qꝛ ſolus ip̄e in tota ecc̄ia vniu̓ſaliter xp̄i vicariꝰ exiſtitUnde dicit glo. ſuꝑ illo v̓bo Tibi dabo cloues ꝙ ideo petꝝ xp̄s pͥncipē apoſtoloꝝ ꝯſtituit. vt ecc̄ia vnū pͥncipalē et vniu̓ſalē ſuū vicoriū hoberet adquem diuerſa membra recurrerēt ſi forte ob inuicē diſſentirēt. ¶ Ad pri-mū ergo eſt dicēdum. ꝙ apl̓is datr eſt poteſtas ligādi et ſoluendi ꝑ deri-uationem capitis. Caput autē cpl̓oꝝ fuit petrus et oīm prelatorū ecc̄iepͣp eſt crput. Ideo a ꝙͣp ptōs clauiū debet deriuari in epiſcopos et prb̓rosecc̄ie ¶ Ad ſcd̓m eſt dd̓. ꝙ ſoli criſto ꝯuenit claues hrē quadā ptēte excellentie. illd̓ tam̄ dictū Apoc. iij. ꝙ ipſe claudit et nemo oꝑit glo. exponit declauſiōe qͣ limbū ſcōꝝ pr̄m ipſe clauſit ne vltra illd̓ aliqͥs deſcēdait. Et deaꝑitione qua paradiſū ciꝑuit remoto obſtaculo humane noture ꝑ ſuampaſſionē tali nāqꝫ modo dlaudere et aꝑire nō ꝯuenit niſi ſibi ¶ Ad terciūeſt dd̓. ꝙ ẜm Aug. xij. ſuꝑ Gen̄. Nuſꝙͣ legit̉ in ſcripturā ſacra infernꝰ accipi in bonū econuerſo poradiſus dici poteſt oīs regio vbi aīe bn̄ eſt ꝙͣuisergo ecidē ſit clauis qua cilitui aꝑit̉ celū et claudit̉ infernꝰ. vel qua infernus aꝑit̉ et celū claudit̉. Nomināt̉ tum̄ cloues ecc̄ie potius cloues regnieterni ꝙͣ inferni. qꝛ denominatio debet fieri a bono nō a malo moxime cūbonū fortius ſit ad aigendū ꝙͣ malum ꝓpter qd̓ criſtꝰ loquēs de poteſtateclauiū dixit ꝙ porte inferi nō preualebūt aduerſus eum.
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten