¶ G R
Gramino as. aui. n. p. ī gͣmina colligere vl̓gͣmine īplere. ⁊ d̓r a gramē Et ꝯponit̉ cōgramino as. ⁊ degͣmino as .i. gramīa euellere. Itē ingramīo as .i. gramine implere.Et a gramino as d̓r gramineo es. ui. i. eēvel fieri graminoſuꝫ. Et hinc gramineſcocis. inchoa. Et corripiūt oīa mi.Grādeo es. ui. n. s. i. eſſe vel fieri grādem.Inde grādeſco cis. incho.Grādino as .n. p. i. grādinē emittere vl̓ gͣndine ꝑcutere deuaſtare. ⁊ cor. di. Un̄ in aurora d̓r. Carnis luxuriā grādinat ira dei.Graneo es. ui. n. s. i. hr̄e vel emittere grana. In̄ graneſco cis incho.Grano as. aui. a. p. i. granis implereGrapho as. aui. a. p. i. ſcribo. Et componit̉apud grecos Catagrapho as .i. trāſcribotranſcripſi. Et ſunt diuerſe p̄poſitōes cata ⁊ cate. ⁊ ita eſt alia cōpoſitio in p̄terito ⁊alia in p̄ſenti. Alit̓ em̄ iunctura cōpoſitionis nō maneret īmobilis. qd̓ Priſcianusaſſerit aꝑte.Graſſor arꝭ. atꝰ ſuꝫ. d. p. i. inuadere. ꝑpetrare latrocinari p̄dari impugnare. Propriegraſſari ē crudelit̓ gradi. ⁊ d̓r ſic ab īpetugradiēdi. vt dicat̉ graſſari qͣi cū īpetu gradi ad crudelit̓ agendū. In̄ graſſator qͥ crudelit̓ agit. latro p̄dator. ſeuiēs crudelit̓. ethomicida. Etiā ponit̉ graſſari qn̄qꝫ ꝓ nitivel conari. Uide gͦ ne ponas graſſari procraſſari. ⁊ e cōuerſo. Un̄. ij. Reg. vlt. d̓r. Vtceſſet indignatio q̄ graſſat̉ in ppl̓o .i. q̄ deuaſtat vl̓ crudelit̓ gradit̉Gratificor arꝭ. atꝰ ſuꝫ. d. p. i. gaudere l̓ gr̄asagere vel gͣtuꝫ facere vel eqͥꝑare. ⁊ d̓r a gͣtꝰtatū. ⁊ facio. In̄ gͣtificꝰ ca. cu. i. gͣtis vl̓ gratū faciēs ꝓprie aūt d̓r gratificꝰ qͥ facit bonūgratꝭ. Gratioſus qͥ piꝰ vnicuiqꝫ qͣꝫ mereat̉tribuit. Gratꝰ tm̄ anīo. Gratificꝰ ⁊ anīo ⁊corꝑe d̓r. ⁊ cor. pe. ſcꝫ fi.Gratulor arꝭ. atꝰ ſum. ⁊ gͣtor aris. in eodeꝫſenſu .i. gaudere vel gr̄as agere. In̄ hͦ gratulamē inis. ⁊ gratulabūdꝰ da. dū i. letusvel letabundus. Et gratulant̉ aduer .i. letant̉. ⁊ cor. tu.Grauo as are. a. p. i. onerare. Ind̓ graueoes .i. eſſe vl̓ fieri grauē. Et hīc graueſco cꝭ.inchoatiuū. Et grauido das. aui .i. faceregrauē. ⁊ cor. pe. Un̄ Proſꝑ. Nulla anīa eſtq̄ nō mortali a carne grauet̉Grecor arꝭ. d. p. i. loqͥ l̓ hr̄e ſe more grecoꝝ.Qd̓ alit̓ d̓r grecizo as. ſiue grecizor aris.
Grego as. a. p. i. vnare. ſed nō eſt in vſuGremio as. a. p. i. in gremio acciꝑe vel locare.Groſſo as. aui. a. p. i. facere groſſum. Indegroſſeo es .i. eſſe vel fieri groſſuꝫ. In̄ groſſeſco cis. inchoatiuū.Grumo as .i. dirigere vel eqͥtare vl̓ tumereOrūdo as .i. grūdū facere. vl̓ a grūda guttas aq̄ fundere vl̓ a grūda cadere guttatīIn̄ hͦ grūdatoriū rij. idē qd̓ grūda.Grunio nis. niui. ꝓprie ſuis eſt. In̄ h̓ grunitus tus tui. ip̄a vox ſuis. ⁊ ꝓd. pe. Un̄ qͥdāHinnit equꝰ. grunit porcus. pipiat qͦꝫ niſus. Et nota ꝙ ſidoniꝰ in libro de naturisreꝝ ponit ꝓpria v̓ba aīalū ẜm vocē. q̄ hic inꝑte ponemꝰ. Baulare. latrare. ⁊ eſt ꝓpͥe canū. Leonū eſt rugire. Tigriduꝫ recanarePardoꝝ felire. Panteraꝝ caurire. Urſorū vrcare vel ſeuire. Aprū frēdere. Lincūlincare. Lupoꝝ vlulare. Serpentū ſibilare. Onagroꝝ mugilare. Ceruoꝝ rugireBoum mugire. Equoꝝ hinnire. Aſinorūrudere. Porcoꝝ grunire. Uerriū curricare. Arietū lorectare. Quiū balare. Hircorū miclire. Hedoꝝ bebare. Uulpiū ganire. Eatuloꝝ glatilare. Lepoꝝ ⁊ pueroꝝ vagire. Muſtelaꝝ drinolare. Muriū pipicare. Soricū deſticare. Elephantū barrire. Ranaꝝ coaxare. Coruorum crocitareAqͥlaꝝ clangere. Accipitrū pipiare. Uultuꝝ pulpare. Miluorum lipire. Holoruꝫdrenſare. Gruum gruere. Ciconiaꝝ crocolare. Anſerum ſiclingere. Anatum reſtriſſitare. Pauonū paupulare. Galloruꝫcucurrire. Crambunorū fringulire Noctuaꝝ cucubire. Cuculoꝝ cuculare. Merulaꝝ zinziare. Turdoꝝ trutilare vl̓ ſurcitare. Sturnoꝝ pallicare. Hyrundinū fritinire vel minurrire. Dicūt tamē quidamminurrire eſt omniū minutiſſimaꝝ auiculaꝝ. Gallinaꝝ eſt cripſare. Paſſerū cinciare. Apum bombizare vel bombilare. Eicadaꝝ frinicare.Gruo is. ui. n. t. i. cōuenire. concordare. ſednō eſt in vſu. Et eſt tractum a gruibꝰ. Unde a grus dicit̉. quia maxime in volatu cōcordiam ſeruant. Unde dicunt̉ dedicateconcordie. Uel ideo tractum eſt a gruibꝰ.quia de tibijs gruum ſolent fieri fiſtule q̄maximam reddunt conuenientiā. conſonantiam ⁊ concordiā. Unde ponit̉ gruere pro conuenire.
P 4