¶ GA
titudo dei. Ubi em̄ potētia diuīa vl̓ fortitudo maīfeſtat̉ Gabriel mittit̉.Gaddir. rꝭ. n. t. ciuitas eſt ī hiſpania.Gades. dis. f. t. ciuitas ē. et gades. dis. īſulaē ī fine hiſpanie q̄ dirimit europā ab africa. in qͣ Hercul̓ colūne īferūt̉. q̄ de noīe īſule gades dicte ſūt.Gaius. gai. gaio. ꝓpriū nomē cuiuſdā viri.Gala. grece. latīe d̓r lac.Galata. te. ꝯͣ. g. nom̄ ppl̓i ad quē ſcpͥſit btūsPaulꝰ. ⁊ d̓r a gallꝰ. Itē galata ē nomē gētile. ⁊ cor. pe. Und̓ aurora. Inde petit galatas phrygiā luſtrās regionē.Galatia. tie. ꝓuincia galataꝝ.Galaticie. aꝝ. fe. p. i. leticie. delitie. lauticie .ſ.cibi delicati ꝓpͥe ex lacte ⁊ inteſtinis facti.In̄ galaticioſus. a. ū. i. delitioſus.Galaxias vel galaxia. xie .i. lacteꝰ circulꝰ quivulgo d̓r via ſctī Iacobi. At ſcias ꝙ galaxia q̄ idē ē qd̓ via lactea ſiue alba. vl̓ lacteꝰcirculꝰ. nihil alid̓ ē niſi multe ſtelle ꝑue qͣſiꝯtigue ī illo loco orbis in qͥbꝰ diffunditurlumē ſolis. ⁊ ideo videt̉ circulꝰ albeſcēs qͣifumus.Galbanū. ni .n. s. ē genꝰ pigmēti vl̓ ſuccꝰ etlac ferule. In̄ hͦ galbanū qͥdā color īde factus. ⁊ hīc galbaneus. a. ū. ⁊ hͦ galbanū. ni.qͦddā genꝰ veſtiū dictū a galbaneo coloreqͥ ē ſublucidꝰ ⁊ ſubalbꝰ cū pallore. Un̄ Lucanꝰ in. ix. Hic ebulū ſtridet ꝑegrinaqꝫ galbana ſudāt. Inuenit̉ tn̄ ī maſ. ge. Ecc̄i. xxiiij Quaſi galbanꝰ nō īciſus. Et vt di. Papias. Galbanum ē ſpēs ml̓tꝭ apta medicaminibꝰ.Galea. lee. f. p. pe. cor. i. caſſis. Sꝫ caſſis eſtde ferro ⁊ militū. Galea ex corio. et eſt peditū. In̄ hͦ galear. arꝭ .i. galea. ⁊ galeatꝰ a. ū.qͥ hꝫ galeā Inuēit̉ etiā h̓ galea. lee. pe. p. genus nauigij. Un̄. Armo caput galea pelagus ꝑcurro galea.Galeron grece. latīe d̓r coriū.Galerꝰ ri. ⁊ hͦ galeꝝ. ri. ⁊ hͦ galeriū. rij. in eodē ſenſu .ſ. pilleꝰ ex corio. ⁊ ꝓpͥe ex pelle ceſehoſtie factū. In̄ galeratꝰ. a. u. i. galeꝝ hn̄s.vel galero ornatꝰ. ⁊ ꝓ. pe. Un̄ ſtatiꝰ thebaidos. Obnubitqꝫ comas ⁊ tēperat aſtra galero.Galicia. cie. f. p. d̓r a gala qd̓ ē lac. eo ꝙ gignat hoīes cādidiores reliqͥs hiſpanie populis. In̄ gallicianꝰ a. ū. gētile. Hi galiciani greca originē ſibi aſſert. Un̄ ⁊ naturaliingenio callent.
Galilea. lee. f. p. regio ē paleſtine. In̄ galileꝰa. ū. At galileꝰ interp̄tat̉ volubil̓. Un̄ ſepeīuenit̉ galilei ſūt .i. volubiles. Et ē duplexgalilea .ſ. ſuꝑior. ⁊ inferior. t̓ra optima ⁊ ferax. ⁊ cor. pͥmā. Un̄ aurora. Hic tantā terrā galileā pace beauit.Galla. le. fe. p. ē inſtr̄m cerdonū qͦ coria purgāt̉ ⁊ dealbāt̉. Galla ēt d̓r q̄dā herba ⁊ fructꝰ q̄rcuū. vn̄ fit qͣi puluis ad aptāda coriaqͥ ſil̓r vocat̉. Galla ēt fuit nomē cuiuſdammulierꝭ. In̄ h̓ gallariꝰ. xij. ⁊ gallicariꝰ. rij. i.cerdo qͥ ī galla oꝑat̉. Et adiectiue declīat̉gallariꝰ a. ū. vel gallicariꝰ. a. ū. qd̓ pertinetad gallam.Gallꝰ li. fluuiꝰ ē phrigie de qͦ hoīes potātesreddūt̉ inſani ⁊ ebrij. Un̄ ſacerdotes cibeles dicti ſūt galli. ab illo fluuio vbi colit̉ cibele de qͦ potātes ī ſacrificio nimietate furorꝭ agitabāt̉. qͣi vini nimietate. Uel dictiſunt galli qͣi gallinacij. qꝛ caſtrati ſunt. Etꝑ ꝯpoſitōeꝫ archigallꝰ. li. i. archipreſbyter⁊ qͣi pͥnceps galloꝝ.Gallia cꝰ a. ū. pe. cor. i. gallicꝰGalliciniū. nij. ⁊ h̓ gallicātꝰ us. ui. ī eodē ſēſu .ſ. cātꝰ galli. Un̄ ⁊ q̄dā ꝑs noctꝭ d̓r galliciniū vl̓ gallicātꝰ a cātu galli.Gallina. ne. f. p. tam ꝓ vxorē galli qͣꝫ ꝓ qͦdaꝫſigno celeſti.Gallinaciꝰ a. ū. qͦd ad gallinā ꝑtinet.Gallinaciꝰ etiā d̓r gallꝰ. qꝛ vocē ⁊ formā galline expͥmit. Gallinaciꝰ ēt capꝰ vel capo d̓rqꝛ qͣi gallina eſt. Un̄ gallinacios dicimꝰ ībecilles ⁊ molles ſiue vxorarios homīesEt nota ꝙ gallꝰ gallinaciꝰ d̓r qͥ qͣi gallinanutrit pullos. qꝛ mulieres ſolent ei deplumare vētrē ⁊ fricare cū vrtica. qͥ talit̓ vrticatus libētiſſime cubat ſuꝑ pullos et nutriteos ſic̄ mr̄ ⁊ gracillat ſic̄ gallina. Itē gall̓gallinacius reperto cibo dat vocꝭ ſignū vtgallina.Gallinella. le. f. p. i. ꝑua gallina.Oallinula. le. dimi. idemGallio. onis. ꝓpriū nom viri. de qͦ hēt̉ Act̉.xviij. ⁊ ꝓ. pe. in obliqͥs.Gallogrecꝰ a. ū. d̓r a gallo ⁊ grecꝰ Gallogreci ideꝫ ſūt qͥ ⁊ galate. In̄ hͦ gallo grecia. cie.eadē regio q̄ ⁊ galatia. Siqͥdē olim galli īauxiliū a rege bythinie euocati. regnū cuꝫeo ꝑacta victoria diuiſer̄t. ſicqꝫ de eiſdemgrecꝭ admixti. pͥmū gallogreci dicti ſunt.⁊ eoꝝ regio gallogrecia. nūc ex antiqͦ noīegalate dicūt̉. ⁊ eoꝝ regio galatia.
n §