Druckschrift 
Vocabularius breviloquus
Einzelbild herunterladen
 

A C

Acarina eſt ꝓuincia in grecia.Acarꝭ. ridis. vl̓ acarꝭ me. cor.. t. ẜm aliqͦsd̓r ab a qͦd ē ſine carꝭ gr̄a. qͣi ſine gr̄a. vl̓ īgͣtioſus. d̓r ẜuꝰ cui dn̄s ē inuidioſus.faccaluaſter .i. ab anteriori ꝑte caluꝰ. ſic̄ recaluaſter a poſteriori. d̓r ab an̄ caluaſt̓.vn̄. Eſt accaluaſter vir caluꝰ ab anterioriParte. recaluaſter retro caluatꝰ habet̉.Accaliſſa. f. p. d̓r vrtica.Accaſia ē ſuccꝰ exp̄ſſus a pomis vel piris.Accaſiū eſt fructꝰ accaſijAccaſius. arbor q̄dā.Accētꝰ us. ui. i. ſonꝰ vl̓ modulatio vocꝭAcceptilatio. f. t. ē lib̓atio mutuā interrogatōꝫ vtriſqꝫ ꝯtingit ab eo nexu abſolutio. ff. e. ti. l. pluribꝰ.. l. j.Accerſitꝰ .i. vocatꝰ. collectꝰ vl̓ circa ſe ſitus.lxiij. diſt. qꝛ igit̉Acceſſio d̓r aliqͥd adiacēs alteri. vl̓ om̄e idqͦd ē acceſſoriū ncc̄ariū ī pͥncipali. vt capiſtꝝ eqͦ. veſtꝭ ſeruo. vt. ff. depo. l. j. §. in depoſitis.Acceſſoriū. idem.Acciatꝰ d̓r cultellꝰ magnꝰ accutꝰ d̓r qͣi acute ſcindēs. Et ſūt pl̓a noīa idē ẜcantia. vn̄.Acciatꝰ pugio ꝯiugo nouacl̓a cultrꝭ Cultelloſqꝫ ſpatas raſoria iūgimꝰ ill̓.Accinctꝰ d̓r armis īſtructꝰ ꝑatꝰ ad bellū.Accipit̉ ẜm Pap̄. eſt auis armata vngul̓. abaccipiēdo dicta. eo ſibi capiat ab alijsrapiat. Un̄ Dauid arte. Odimꝰ accipitrē qꝛ ſꝑ viuit ī armis.Acciſus. m. s. i. circūciſus.Accitꝰ a. ū. me. cor. i. appellatꝰ vl̓ vocatꝰ.Acclinis.. t. vl̓ acclinꝰ a. ū. ī eodē ſenſu .i. flexus vl̓ incuruatꝰ. ꝓprie ī aſcēſu. vl̓ d̓r locerectꝰ ſurſū. Un̄ in Aurora. Debebāt baculis acclinia corꝑa viri .i. flexa vel incuruata.Accliniatoriū .n. s. ē locꝰ in acclinari vl̓ reqͥeſcere poſſumꝰ. vel ſupͣ qͦd acclīat̉. vt culcitra vel puluinar.Acclinatꝰ m. s. i. curuꝰ vel obliquꝰ.Accola.. p. ẜm Pap̄. d̓r finitimꝰ. ꝓpinquꝰ.vicinꝰ alienꝰ. ciuis. affinis. cultor loci in ē natꝰ Un̄ qͥdā. Accola ꝓpriā. ꝓpriaꝫcolit incola terrā.Accubitꝰ us. ui. m. q. i. locꝰ requiei.Accuratꝰ a. ū. i. diligēter ꝓcuratꝰAccuſatio .f. t. eſt alicꝰ apd̓ iudicē de crimīeꝓclamatioAccuſator. m. t. aliqueꝫ corā indice accu-

ſat crimīalē ſibi mouet q̄ſtionē.Acephalꝰ. pe. cor. d̓r ē ſine capite. ab a qͦdē ſine. cephas caput. xciij. diſ. nll̓a. ī Aut̓.de appel. §. generalēAcephali genꝰ clericoꝝ ſine capite. quē ſequēt̉ ignorāt. Hij h̓etici dicti. qͦꝝ nullꝰ ēautor a exorti ſūt. hij triū Calcidonen̄.capl̓oꝝ impugͣtores. duarū in xp̄o ſub̓aꝝꝓprietatē negāt. vnā nat̉am in eiꝰ ꝑſonap̄dicant.Acer eſt eqͥuocū ad pl̓a. vn̄. Dr̄ arbor acer.vir fortꝭ īprobꝰ acer. Pro prīo dat̉ eris.reliqͥs tibi dat crꝭ. Et ꝯꝑat̉ acer. or. rimꝰ. mouet̉ acer. acrꝭ. acre. Dr̄ etiā acerſubtil̓ vel acutꝰ īgenio. In̄ acrimonia id ēſubtilitas ſenſus.Aceratꝰ a. ū. ab acer acerꝭ d̓r ſordidus īſtaraceris.Acerbus a. ū .i. īmaturꝰ vel aſperAcernꝰ a. ū. i. de acere exn̄s.Aceronicꝰ d̓r nulli cōmunicat.Acerre. aꝝ. pl̓is nu. voce. ſigl̓arꝭ ẜcatiōe. ſic̄thebe. athene. ē nom̄ ciuitatꝭ. d̓r ab a qͦdē ſine. ceres dea frugū. qꝛ apd̓ iſtā ciuita creſcūt fruges. qꝛ t̓ra ſterilis ē infecunda.Acerra .ſ. p. d̓r cumulꝰ vel vas ad cererē r̄cipiēdā. ī thꝰ recipit̉. vel qꝛ fert̉ an̄ cererē ta deā. vel qꝛ pōit̉ an̄ cererē ī ara. Uel vasin thꝰ reſeruat̉. Un̄. Thuribulū thuraꝯſumit. ſeruat acerra. Et vēit ab acer aceris arbore eo de acere fieri ſoletAceruꝰ d̓r ſtrues. moles. ꝯgeries. cumulꝰ.cōgeſtū. vn̄. Cōgeries. moles. cumuluſqꝫſtrues fit aceruꝰ In̄ aceruulꝰ .i. ꝑuꝰ aceruꝰIn̄ aceruoſꝰ a. ū. i. plenꝰ aceruis. Itē aceruꝰ mercurij ẜm qͦſdā ē d̓s argēti viui. Dr̄etiā ẜm ph̓os. Aceruꝰ mercurij ꝓpter eloquētiā diſcretōꝫ p̄eſſe mercatoribꝰ dicebat̉. qͥbꝰ iſta duo ſūt ncc̄aria. Et d̓r mercuriꝰ qͣi mercatoꝝ kyros .i. dn̄s. Un̄ ambulātes ī via vbi ſepultꝰ ē mercuriꝰ ꝯſuetudi hēbāt ẜm fabulas. lapidē iacere ī acer ip̄iꝰ. vnuſqͥſqꝫ ī honorē eiuſdem. Uelaceruꝰ mercurij ſūt eiꝰ denarij. vbi ſi lapisꝓijcit̉ diſꝑgunt̉. ſic ſtulto tribuit honorēUel d̓r edificiū vel altare factū in honoremercurij laborat in eo ꝑdit opꝰ ſuū. Ueleſt cumulꝰ lapidū vel fabaꝝ vel denarioꝝſiue aliaꝝ reꝝ qͥbꝰ ſolet fieri numeratio.vbi vno ſolido vel libra pōit̉ vna faba vl̓

a 3