cū eis ſeculo frucrentur. ⁊ peruerſeviueret Cinere at tꝙͣ pane māducare nil aliud eſt/ ꝙ peccatorū reliqͥas penitēdo ꝯſumere. Potū verocū fletu miſcere/ ē temporalē iocūditatem cū lacrimis ſpūalis pn̄ie iungere Vel potꝰ iſte intelligi p̄t deſideriū celeſtis prie. qui cū fletu miſcetur/ dū perutens ꝓ illiꝰ dilatione/nō ſine lacrimarū effuſione triſtat̉.Sꝫ vn̄ michi eſt fletus iſte? TerteA facie ire indignationis tue id eab inſtantia vindee tue in adam inchoate Cū qua nō ego ſolꝫ/ ſꝫ oēsqui naturam trahimus de ꝓpaigitiniquitatis/ ⁊ de maſſa pct̄i nati ſumus. ꝓpter qd̓ dicit nos apoſtolꝰ/natura filios ite Ex huiꝰ ergo in indignatione ꝓcedit ꝙ eleuans alliſiſti me Tu qui me altius eleuaſtitreādo ad ymicigine tua. in quo meoīa animalia ſuꝑare feciſti. Tu megrauiꝰ alliſiſti/ ꝑmittendo cadere īgeaue actual̓ pcci culpa. que trahitad grauiſſima eterni ignis miſerioquā ſolꝰ homo ⁊ nullū aliud aīaltiniet. qꝛ ip̄e ſolꝰ ſuꝑ oīa eleuatꝰ aralia bte vite eterneqꝫ gle̓ particeps ēHeu mithi dn̄e/ ꝙ alliſiſti me Qui¶ Dies mei ſicut vmbra dedinauecūt: ⁊ ego ſicut fenū arui/ Heu michi/ qꝛ dies vite mee ſicut vmibra obſturi ⁊ vani. quaſi īutilcolrāſeūt. ⁊declinādo deficiūt. Et in crito. qꝛ ate vero dic declinciui. ſimileomithifacti ſunt declinates dies mei. Et ego ſicut ſenū arui/ ſterilitate culpeꝓpter defectu roris gracie Sꝫqꝛ ego alliſꝰ cēcidi. iā de te ꝯfiſꝰ ꝑ10 5cupio ſublcuari. Iam terrenꝰ ego ⁊tꝑal̓ at tꝑaliter declinādo ꝑtraſiēsad te ꝯfugio qui eternꝰ es at īmutabil̓. ⁊ īmutabiliter durando ꝑmanes Quia ergo Tu at dn̄e in eternū ꝑmanes Ideo tu eternꝰ me teporalē ⁊ velut vmbra tranſeutē adtua eternitate eleuādo ſalues ⁊ liberes/ Et memoriale tuuin genea̓tione ⁊ generatione Quia memoriatua/ quā nr̄i memor eo ī mīa tua/ eoī tꝑe ꝑmāſura. nec vnꝙͣ deficiet illa ꝓmiſſio tua. cū iratꝰ fueris mīerecordaberis Et iō Tu exurges miſereberis ſyon/ Syon enī ſpeculatio interp̄tatur; ꝑ quā militēs eccicivel fidelis aninia intelligitur. quenūc deū ꝑ ſpeculū et enigmate ſpeculari ntitur Ad hac ergo te querente ⁊ ad te ꝯſurgere cupiētē / tu exurges ⁊ quaſi ei clemēter occurres/miſcreberis eiꝰ. te ſibi miſericordeadiutorē ⁊ ſubleuatorē exhibes Miſcreberis inqua qꝛ tēpus miſerēdieius: qꝛ venit tempꝰ De quo dicitcipoſtolꝰ Cū venit plenūtudo tēporis Et iteꝝ. Etce nunc tēpꝰ acceptabile. etce nūc dies ſalutis. Et veremiſereberꝭ ſyon Quoniam placuerūt fuis tuis lapides eiꝰ Iapidesſyo/ ſūt fideles militōtis ecc̄īe. firmi⁊ ſtabiles ī xpīana fide/ ⁊ nichilominꝰ ſpe ſolidi. ⁊ ꝑſiſtētes ī cai̓tateHij nimiꝝ placuerūt ſeruis tuis. hē ſcīs etcīe triūphātis/ q̄ tibi ī tuai tiuitate celeſtis ihrl̓ꝫ ſūmacū lib̓tateſeruiūt/ qꝛ illa que ſurſū ē ihrl̓mmr̄ nrā. hͦ ē triūphās ecc̄īa/ mr militātis etc̄ie/ apl̓o teſte/ oīno libera
Einzelbild herunterladen
verfügbare Breiten