Se rmo
marie magdalene. pͥmo voluit ꝙ p̄cederet iudiciū ſimōis leꝓſi. Cui dixit xp̄s. Simō hēotibi aliqͥd dicere .ſ. vnū caſuꝫ. Duodebitoreserāt cuidā feneratori vnꝰ dēbat denarios qͥngētos. ⁊ aliꝰ. l. Nō hn̄tibꝰ ill̓ vn̄ redderent donauit vtriſqꝫ. Quis gͦ eū plꝰ diliget. Rn̄dēs ſymō dixit. Eſtimo ꝙ is cui plꝰ donauit. At ille dixit. Recte iudicaſti. In qͦ xp̄s on̄dit cāminſtr̄alē eſſe ꝯfeſſorē ī remiſſione pctōrū. vultem̄ ꝙ p̄cedat iudiciū ſimonis .i. ꝯfeſſorꝭ. vt ſilꝯcurrāt. cā .ſ. pͥncipal̓. ⁊ cā inſtrum̄tal̓. Iō dic̄Iacobꝰ. Cōfitemī alterutꝝ pctā vr̄a ⁊c̄. Iac̄.ij. Simō interp̄tat̉ audiēs merorē. Ecce cōfeſſor qͥ audit merorē pctōꝝ. ſine qͦ merore nōvalet ꝯfeſſio. No. quō ꝯfeſſor dꝫ hr̄e auc̄tē cōfitēdi. qꝛ licꝫ ſit ſacerdos. tn̄ nō p̄t audire ꝯfeſſiones niſi habeat materiā ſubiectā. al̓s nonpōt abſoluere. ſic̄ ignis qͥ lꝫ habeat ꝟtutē ꝯburēdi. tn̄ oꝑtet vt ſibi applicent̉ ligna tāqͣꝫ materia ī quā exerceat ſuā ꝟtutē. Cōfeſſoribꝰ gͦ quihabēt auc̄tē dic̄ ſcpͥtura. Audite illos ⁊ qd̓ iuſtū ē iudicate. ſiue ciuis ſit ille ſiue ꝑegrinus.nulla erit diſtātia ꝑſonaꝝ. Ita ꝑuū audietisvt magnū. nec accipietꝭ cuiuſqͣꝫ ꝑſonā. qꝛ deiiudiciū ē. qͥ nō ē acceptor ꝑſonarū. Deutro. j.Huic ſimōi .i. ꝯfeſſori dicit xp̄s. Simon habeo tibi aliqͥd dicere ⁊c̄. Duo debitores erātcuidā feneratori ⁊c̄. Hic xp̄s vocat ſe vſurarium. tn̄ d̓ bona vſura q̄ ē abſqꝫ pctō. Un̄ ad inſtar feneratoris qͥ mutuat pecuniaꝫ ꝓ lucro.mutuat nob̓ aīaꝫ cū potētijs. corpꝰ cū mēbrꝭde qͥbꝰ vult hr̄e lucꝝ. Nā de memoria vult vtmemoremur eiꝰ bn̄ficia. De intellectu vult lucrū fidei que ī intellectu ꝯſiſtit. De volūtatevult lucꝝ amoris. caritatꝭ. deuotōis. ⁊ bonorū deſiderioꝝ. De ore vult lucꝝ orōis. De ocul̓ lacrimas ꝓ pctīs. De auribꝰ audire miſſas. ſermones. De gutture ieiunia. De manibus el̓ynas. De toto corꝑe vult lucꝝ penitentie. Ecce vſura quā xp̄s vult a nobis. De qͣdicit xp̄s ī iudicio illi qͥ hāc vſurā nō vult ſoluere. Serue male ⁊ piger. ſciebas qꝛ ego hō auſterꝰ .i. iuſtꝰ ſū ⁊c̄. Oꝑtuit gͦ te pecuniā meā cōmittere nūmularijs. ⁊ ego veniēs recepiſſemvtiqꝫ qd̓ meū ē cū vſuris. Mat. .xxv. ⁊ Lu. xixnūmularijs .i. pauꝑibꝰ. Mat. xix Da pauꝑibus. ⁊ habebis theſauꝝ ī celo. Pecuniā vocat potentias aīe ⁊ mēbra corꝑis. Duo debitores ſunt pctōres. qͦꝝ vnꝰ dꝫ qͥngētos denarios. aliꝰ qͥnqͣginta. qm̄ oīa pctā habēt initiūa qͥnqꝫ ſenſibꝰ corꝑalibꝰ. Iō obligant̉ duo innūero qͥnqͣgenario. ſed vnꝰ dꝫ qͥngētos .ſ. ma-
gnꝰ pctōr. aliꝰ qͥnqͣginta .ſ. minor pctōr. Nonhabentibꝰ ill̓ vn̄ redderēt. qꝛ pctōres nō pn̄tſufficienter ſatiſfacere deo. donauit .i. remiſitvtriſqꝫ. Quis gͦ eū plꝰ tenet̉ diligere. Rn̄dit ſimon. Eſtimo qꝛ is cui plꝰ donauit. Rn̄dit ieſus. Recte iudicaſti. Ecce quō voluit ꝙ cā inſtrumental̓ ꝯcurreret in remiſſione pctōꝝ iudicando. innuēs ꝙ iudiciū ꝯfeſſoris dꝫ p̄cedere ⁊c̄. licet deꝰ poſſet ꝑ ſeip̄m pctā remitterevult tn̄ etiā ꝙ ꝯcurrat ī hac cā inſtrumental̓ẜm auc̄tē ꝑ ip̄m ꝯfeſſoribꝰ ꝯceſſā di. Quoꝝ remiſeritis pctā remittunt̉ eis. Io. xx. Domusꝯuiuij ē eccl̓ia. in qͣ ſimon .i. ꝯfeſſor. pͥmo iudicat de pctīs an ſint magna vl̓ ꝑua. Deinde remittit in abſolutōe. Ideo xp̄us poſt reſurrectōem pͥmis ſacerdotibꝰ inſufflauit di. Accipite ſpiſctm̄. Ioh̓. xx. Nota hic tria. Primoſufflauit .ſ. anteqͣꝫ daret auc̄tē remittēdi pctāRō. qꝛ ſicut anhelitꝰ ꝓcedit ab hoīe anhelante. cui eſt ꝓpriū anhelare. ita deꝰ exquo factusfuit hō voluit dare homībꝰ ptātē remittendipctā. honorando genꝰ humanū. ſicut faceretrex ſi duceret in vxorē filiā ruſtici. honoraretoēs de illo genere ⁊c̄. ſic xp̄s duxit naturā humanā. Et glorificauerūt deū qͥ dedit talē ptātē homībꝰ. Mat. ix. Secꝰ an̄ tꝑa. qꝛ antiqͥt̉licet ꝯfiterent̉. vt pꝫ Nū. v. Uir ſiue ml̓ier cūfecerint ex oībꝰ pctīs q̄ ſolēt hoībꝰ accidere. etꝑ negligentiā trāſgreſſi fuerint mandatū dn̄iatqꝫ deliq̄rint: ꝯfitebunt̉ pctm̄ ſuū. nō tn̄ poterant hr̄e abſolutiōeꝫ. qꝛ illo tꝑe deꝰ neminēabſoluebat vt poſſet intrare ꝑadiſū ſicut mōScd̓o nota ꝙ dicit. Accipite ſpm̄ ſctm̄. Propter hͦ dicūt ⁊ valdēſes. ꝙ ſacerdos exiſtēs inpctō mortali nō pōt abſoluere. ex iſto fundamēto. qꝛ xp̄s dixit. Accipite ſpiſctm̄. qm̄ ſacerdos exiſtēs in pctō mortali nō hꝫ gr̄aꝫ ſpirituſſctī. Sed error eſt. qꝛ nō ē de neceſſitateſacramēti hr̄e gr̄aꝫ. ſed ē de neceſſitate p̄ceptiſcꝫ ꝙ ſacerdos ſit in gr̄a. dicit xp̄s Mat. vij.Lu. vj. Quō dicis fratri tuo .i. ꝓximo. fraterſine. eijce feſtucā de oculo tuo. Et ecce trabsē in oculo tuo. Hypocrita: eijce pͥmo trabē d̓oculo tuo. ⁊ tūc vade eijce feſtucā d̓ ocl̓o fratris tui. Itē Ro. ij. O hō om̄is qͥ iudicas. inquo em̄ iudicas alteꝝ: teip̄m ꝯdēnas. eadeꝫem̄ agis q̄ iudicas. Patet gͦ ꝙ de neceſſitatep̄cepti ē. ꝙ ꝯfeſſor ſit extra pctm̄ mortale. ſednō de neceſſitate ſacr̄i. ¶ Tercio ꝯcurrit inpctōꝝ remiſſione cā materialis receptiua q̄ē ꝑſona hūana peccatrix ⁊ mortalis. nec angeli nec iuſti nec dānati. ſꝫ pctōr qͥ pōt reciꝑe
D