Druckschrift 
De reformatione virium animae
Entstehung
Einzelbild herunterladen
 

De reformationecatū deo diſpliceat. Reuolue: qꝛ ſuꝑbia lucifeꝝ eiecit de celo. Inobediētia āda de pa-radiſo ꝓiecit. Luxuria ſubuertit ſodomāgomorrā: et pene totū mundum in diluuioſubmerſit. Chriſtꝰ ꝓpeccato ſuſtinuit mor- amariſſimā: ne peccatū īultū remaneretſue iuſticie ſatiſfieret. Cogita ſecūdoodeus aliter iudicare poterit qͣꝫ opera noſtra merētur. Eſtenī deꝰ equitas quedā in-telligibilis. īcōuertibilis atqꝫ īdeclinabi-lis minꝰ pena maloꝝ qͣꝫ bonoꝝ gl̓ia. Igit̉tibi reddet iuxta oꝑa tua. igit̉ palliemꝰvel blādiamur nobis qͣſi ſit ita durū: et deꝰ ſit miſericors. Cogita de pctīs tuispteritis ante cōuerſionē. Cogita qͣꝫ multaſint in locutione. opere: cōſenſu in cogitatiōe. Tot enī ſunt vt neq̄as numerare. Cogita qͣꝫ turpia: p̄cipue qͣꝫtū ad carnalia: ī qͥbꝰtamē minꝰ īmoreris. ne delectatio ſurrepatCogita qͣꝫ grauia: quibꝰ deū offēdiſti: rur-ſum xp̄m quod āmodo crucifixiſti. Cogita depctīs tuis poſt tuā ꝯuerſione: ſemꝑ tamnegligēs: tatepidꝰ et tot ānis ſine ꝓfectufuiſti: vide de ſingularibꝰ tuis crimībꝰ: numera enſi potes in ꝯſpectu dn̄i: et pete veniā de p̄teritis: adiutoriū de p̄ſentibꝰ: cautelā ꝯtra futura: Deinde cogita in qͣꝫro pro