De iniu. et da. dato
CXXVI.
Sic aūt ī familiaribus alicuiꝰꝯuētus ſeu collegij eſt cenſendum. illi eī niſi priuilegiati fuerit admitti nō dn̄t. ¶ Hmōiquoqꝫ ꝯceſſiōe gauder̄ n̄ p̄t iscꝰ cāᵇ ſeu culpa dolo l̓ fraudefuit ſnīa interdcī prolata: ſeuqui ad perpetrādū d̓lictū: cuiꝰ occaſione lata extitit p̄buitꝯſiliū auxilium vel fauorem.Uoniā? ¶ Idem.ep̄i eorūqꝫ ſuperioreſſe hn̄t diuerſis ex cāiſa ſuiſ eccleſijſ ⁊ dyoceſibꝰ abn̄tareᵍ freq̄nter: nec ſēꝑ poſſuntꝯmodeᶜ ad eccīas accedere ꝓmiſſa celebrāda vel audiēdaī ipſis: ſine qua eos trāſire nōdecꝫᶠ abſqꝫ cā rōnabili vllamdiē p̄ſenti ꝯſtōe indulgemus:eiſdē vt altare poſſint hr̄e viaticū ⁊ ī eo celebrare ac facerecelebrari vbicūqꝫ abſqꝫ interdicti trāſgreſſiōeʰ illis ꝑmitti
tur celebrare l̓ audire diuina.Gre. x. in generali ꝯci. lugd̓.De inlurijs et d̓anuo datoſ13TTſi pignoratiōesyqͥs vulgarꝭ elocutioˣ rep̄ſalias noīatIn qͥbus aliꝰ ꝓ aliop̄grauat̉ tāqͣꝫ graueſ legibꝰᵐ ⁊eqͥtati nat̉ali cōtrarie ciuiliⁿ ſitꝯſtōe ꝓhibite: vt tn̄ earū ꝓhibitō ī ꝑſonis eccleſiaſticꝭᵇ tātoamplius timeat̉. qͣꝫto in ill̓ ſpecialiusᵏ inhibent̉ eas ꝯcediꝯtra perſonas p̄dictas ſeu bona ipſoꝝ aut qͣꝫtūcunqꝫ generaliter p̄textu cuiuſuis ꝯſuetudīs quam potius reputamusabuſumⁱ forte ꝯceſſas ad illasextēdiᵍ preſenti decreto diſtrictius inhibemus. ¶ Illi aūtqui contrafecerint aduerſusperſonas eaſdem pignorationes ſcu rep̄ſalias concedēdo3i
a ¶ Nō debēt. et ē rō diuerſitatis. qꝛ in prīo caſu al̓s priuilegium eſſe poſſꝫ īutile qd̓ eē nō dꝫ sͣ. c. ī his. ſꝫ in hoc ſcd̓o caſu ꝯuētꝰ p̄t ſine familiaribus ꝑ ſe celebrare diuina. ⁊ iō priuilegiū ē reſtrīgendū. sͣ. e. vt priulegia. ꝟſus fi. qͥd dices ſi ī cōuentu nō ſint niſi tres ⁊ duo ſint infirmi. nūqͥd tertiꝰ poſſꝫ celebrare cū familiariNō hoſ. in p̄. dec̄. ꝙn̄nullis. ꝙ ſic ne inutile ſit priuilegiū adiuſtar eius qd̓ d̓r deſingulari perſona. sͣ§. proxi.b ¶ Cā. ad idē. sͣ. e.ꝙ nonnull̓. in fi. īterdū. lꝫ tales admittāt̉ ad auditōꝫ diuinorum. tn̄ ꝓhibent̉ apꝓpinquare altari jͣd̓ ſen. ex. c. vlti. §. p.Uoniā ep̄i.ſacū altari viaticoᵐ celebrare pn̄t. et ibi facere celebrari. ita tam̄ꝙ non violent īterdictū. hoc dicitd ¶ Abn̄tar̄.: ⁊ ſi hocfaciūt ꝓpter vtilitatē eccīe cēſent̉ eſſe p̄ſentes. sͣ. de cle. nonreſi. ex ꝑte. ꝑ egrinare tn̄ ad loca remota n̄ dꝫ ep̄s ſine licētia pape. de ꝯſe. di.v. n̄ oportet. ij. sͣ. devo. ⁊ vo. redem. magne.e ¶ Cōmode. et ſicdicunt̉ tūc nō poſſe. xxij. q. ij. facit. ff. d̓ ꝟ. ſig. l. nepos ꝓculof ¶ Nō decꝫ. īſpiciendū ergo ē ī ꝯceſſione priuilegij qͥd deceat. ad idē. sͣ. e. li. de elec. cū non deceat. cum ſuis concor.g ¶ Indulgemꝰ. iſta eſt igit̉ iuris īdulgētia quā hn̄t ep̄i. aliāhabes. sͣ. e. ꝙ nōnullis. aliā. sͣ. d̓ pe. et. re. c. vl. aliā. sͣ. e. li. deof. dele. c. ij. aliā de ſen. ex. qꝛ ꝑiculoſum. aliā. sͣ. d̓ iu. calū. c.fi. adde aliā ꝑ cle. de cele. miſ. dignū. eandē indulgentiā hn̄tpredicatores minores. vt. sͣ. e. in his. et iſta indulgentia poſſunt vti ep̄i abſqꝫ dyoceſanoꝝ l̓ ꝑrochialiū p̄ſbyteroꝝ licētiaabſqꝫ tn̄ ꝑrochialis p̄iudicio vt ibi d̓r. cū iſto aūt altari viatico poterit ep̄s. pone vadēs ad curiā de mane ante cāpanamdiei dicere l̓ facere dici miſſam et ꝑgere vias ſuas. ⁊ ſic nonīpediet̉ ī dieta. qd̓ fierꝫ ſi hr̄ et neceſſe expectare diē ⁊ horaꝫh ¶ Txāſgreſſiōe. lꝫ eī poſ ſolitā ⁊ oportunitatem eccīeſint celebrare ī loco interdcō. nō tn̄ alta voce ⁊ admiſſis īterGTſi pignoratōes. Rep̄ſalie ꝯͣ ꝑſonas eccīaſticas cōdictis ⁊ īterdictum violādo. sͣ. e. ꝙ nonnullis.cēdi. l̓ ꝯceſſe n̄ dn̄t extēdi ꝯͣ facientes niſi reuocent. jͣ.mſem ſingl̓ares ſunt excōicati vniuerſitates īterdcē. hoc dic̄et ſic ꝯſtrue. etſi .i. qͣꝫuis pignoratōes ſint iure ciuili ꝓhibititāqͣꝫ graues legibꝰ et ꝯͣrie nat̉ali eqͥtati qͣs vulgaris clocutōnoīat r̄p̄ſalias. ī qͥbus aliꝰ ꝓ alio p̄grauat̉ vt tn̄ ⁊c̄.k ¶ Elocutō. ītelligas quorūdā locoꝝ ⁊ noͣ conſiderādū qualiter vulgꝰ loqͣt̉. ff. de fun. in. ⁊ īſtr. le. l. cū delaniōis. §. aſināsͣ. e. li. de. re. ec. nō ali. hic ꝯſultiſſimo. ⁊ sͣ. de ſpō. ex lr̄is .i.l ¶ Pregrauat̉. qd̓ eē nō dꝫ. sͣ. de his q̄ fi. a ma. ꝑ. c. q̄ſiuit. (de īof. teſt. ſiqͥs ſuo. jͣ. de re. iu. n̄ dꝫ cū ſuis ꝯcor. non ob. ꝙ heres bonoꝝ poſſeſſoꝝ ꝯuenit̉ ꝓ defuncto. qꝛ eadē ꝑſona cēſet̉ideꝫ in ſucceſſore ad p̄deceſſorē. sͣ. de ſol. c. i. C. ſi cer. pe. l. i.nec ob. de fideiuſſore qͥ rōe ſue obligatōis ꝯuenit̉. tn̄ ꝯuēieē
ẜuato tenore illius aucͣ. C. de fideiuſ. auc. preſente. et ꝙ noͣ. sͣde fideiuſ. c. ij. ī. i. glo. Sꝫ q̄rebat hic gar. an condemnato debitore ītelligat̉ ꝯdēnatꝰ fideiuſſor. Sol. aut ē fideiuſſor ꝯͣctꝰaut iudicij. In ꝯͣctu ꝯdemnato debitore nō ītelligit̉ condemnatꝰ fideiuſſor ꝯͣctus. ſꝫ agendū erit cū eo actōe ex ſtipulatuff. de fideiuſſ. grece.§. ſi cuꝫ fideiuſſore.ibi eī d̓r ꝙ agit̉ cumvtriſqꝫ. ſi eī condemnato debitorē cōdēnaret̉ et fid̓iuſſor adqͥd ageret̉ cū fideiuſſore. ſi ꝟo fideiuſſorqͥ interuenit ī iudicōſi tm̄ ꝓmiſit reum īiudicio ſiſti ꝯdemnato reo abſoluit̉ fideiuſſor. qꝛ iaꝫ adīpleuit qd̓ promiſit vid̓lꝫ qꝛ fecit reū iudicōſtare. ff. de fideiuſſ.grece̓. §. i. ſi aūt iudicatū ſolui ꝓmiſit cōdēnato reo ꝯdēnat̉et fideiuſſor ꝑ conſequens. ff. iudic. ſol.l. i. et ē idē dicēdū ſitotiꝰ cauſe fid̓iuſſorē acceptꝰ. vt ī p̄d. §ff. de fideiuſ. grece.§. i. ad fi. §. Iteꝫ q̄rebat ip̄e guil. qͥd ſiclericꝰ prīcipalis d̓bitor cuiꝰ occaſiōerep̄ſalie ſunt ꝯceſſecaptus ē an habeathec dec. locum. ⁊ dicūt qͥdam penā iſtiꝰ1dec. locū nō hr̄e. tūqꝛ hoc idem grauat̉ ꝓ ſeipſo. tū qꝛ ꝯſtitutio penal̓ ē et reſtrīm ¶ Lēgibꝰ. C. ne genda. ad hoc. sͣ. e. li. de elec. ſtatutū.vx. ꝓ ma. ꝑ to. ne. fil̓. ꝓ pa. ꝑ to. et. C. vt nullꝰ ex vi. pro ali.vj. demo. l. i. eſt eī ſanctiꝰ nocentē īpunitū relīquer̄ qͣꝫ īnocentē ꝯdēnare. ff. d̓ pe. abſētē. bn̄ ē tn̄ īterdū reciꝑe ꝙ le. ꝑmittēte pūit̉ aliqͥs ſine culpa ſꝫ non ſine cā. qd̓ dic vt. jͣ. de re. iur̄. ſin. ¶ Nat̉ali. ꝯcor. igr̄ hec eqͥtas nat̉alis rigori q̄ ē ne culpaꝙ alter alteriꝰ odio n̄ grauet̉. ⁊ ꝙ qͥs nō locupletet̉ cū alterius iactura. jͣ. de re. iur̄. nō dꝫ. et. c. locupletari. et ꝙ qͥs alterinō faciat. ⁊cͣ. i. di. ī prī. sͣ. de ma. et obe. dilecti. interdū tn̄ diſcrepant. sͣ. e. li. de reꝝ permu. c. vno. cum ſuis concor.o ¶ Eccīaſticis. cleris tēplarijs hoſpitalarijs ꝯuerẜ ⁊ deo d̓uotis. xij. q. i. duo. sͣ. d̓ ſen. ex. ꝑrochianos. sͣ. e. li. d̓ ele. ſciātp ¶ Spālius inhibēt̉. tolle qd̓ ē. jͣ. pn̄ti decreto diſtrictius īhibemꝰ et reddas. sͣ. eas cōcedi ⁊c̄. ſolet enī plus timeri qd̓ſpecialiter ⁊c̄. xxiij. di. qͣꝫqͣꝫ. et. sͣ. de here. ſi aduerſus.q ¶ Cōcedi. ꝓ credito clerici vniꝰ dyo. ꝯͣ clericos alteriusdyo. ī qua ſit debitor cōſtitutus ſeu ꝓ credito vniꝰ layci vnius dyo. ꝯͣ laycos ⁊ clericos alteriꝰ dyo. qd̓ grauius eſſet. dicūt tn̄ doc. ꝙ. c. illud. xxiij. q. ij. dn̄s. non eſſe correctū tūc .ſ.quando dn̄s vel ciuitas reqͥſita nō vult iuſticiā facere. ita tn̄ꝙ et tūc ad clericos non extendātur.r ¶ Abuſuꝫ. qꝛ ꝯͣ libertatem eccleſiaſticam. sͣ. de iureiu. c. i.g ¶ Extēdi. ſacit dr̄aꝫ īter cōcedi et extendi. qꝛ cītas vel ſuꝑior d̓r cōcedere ille cui cōcedit̉ d̓r extendere puta qꝛ ciuitasbono. dedit rep̄ſalias ciui ſuo ꝯͣ florētinos quas ille extēditcontra clericos.t ¶ Diſtrictius .i. diſtricte vel proprie. ſcilicet ꝙ per ciuilē cōſtitutionem inhibitum citet.
Q