ob neceſſitates hominū indultaꝝ a iure procederevaleat. amputet dilacōismateria. lite qͣntuꝫ pot̓itbreuiorem faciat. excepciones. appellacōnes. et dilaciones fruſtratorias repellendo. parcium aduo-
catorum et procuratoruꝫcontencōnes et iurgia teſtiumqꝫ ſuperfluam multitudinem refrenando. Nonſic tamen iudex litem abbreuiet quin probacioneſneceſſarie et defenſioneslegittime admittantur.
neceſſario libellus offerēdus. qui tn̄ petenti in alijs neceſſario dꝫ offerri. qd̓ intelligo exceptis his caſibꝫ qͥbꝫ ſinelibello ꝓcedit̉ qͦꝝ aliqͦs no. hoſ. in p̄di. dec̓. i. d̓ libelli oblacōne. ⁊ accurſius. ī glo. preall̓. in autͣ. d̓ exhi. et ītro.reis. ſꝫ guil. pleniꝰ collig̓. ī ſpe. de libel. ꝯcep. §. nūc dicēdū. nō tn̄ putes ꝙ īomī caſu qͦ nō exigatur libellꝰ locus ſithuic ꝯſtitucōi qd̓ ꝑmulta exēpla ibi poſita videre pōtes etſatis eſt id expreſſuꝫnō eſſe ¶ Nō exigateſt mens huiꝰ lr̄e ꝙiudex neceſſario nonhꝫ exige̓. nec actorneceſſario hꝫ offerre. ſpōte tamē offerri poſſit et recipi vtin fi. jſtud aūt et ſequēs ꝓprie ſūt de figura iudicij. cū em̄ figura cuiꝰ qꝫ rei ſit ipſiꝰ apparēs forma vel facies. in qͣ rei ſubſtācia fingit̉. ff. de acti. ⁊ obli.nō figura. fa. de cele. miſ. cū marthe. ꝟ. ex eo. ⁊ iudiciū ſitactꝰ triū ꝑſonaꝝ iudicis actoris et rei. e. t. forus. C. d̓ aſſer. tol. l. i. in fi. ipſiꝰ forma facies ⁊ figura pnͥcipalit̓ cōſiſtit ī his. ita ꝙ altero deficiēte dicit̉ qͣſi figura. C. d̓ cadu. tol. l. vnica. §. ſimili qͦꝫ mō. ibi em̄ qꝛ nō erāt niſi dueꝑſone .ſ. iudicis et dn̄i ẜui denomīantis illū filiū non eratꝓpͥe figura. Sublata igit̉ figura nō videt̉ iudex aſtrictꝰad aliqͣs formas. rimulas vel figuras iudicōꝝ. niſi qͣntumhic expͥmit̉ ⁊ expreſſa plꝰ reſpiciunt figurā facti negocijvel cauſe ꝙͣ iudicij. vt. jͣ. dicā. Dicūt etiā qͥdā libelli oblacionē remitti ꝑ verbū de plano. C. de nau. l. de ſubmerẜnauibꝫ. li. xi. Alij ꝯtra ⁊ de hͦ. ff. de accu. leuia. ⁊ de of. ꝓcon. nequaꝙͣ §. vbi decretū ⁊ ītractatū quē allegabo. j.glo. ij. Litis ꝯteſtacōnē. ſꝫ cū peticō ſit ī actis ſcribendavt jͣ. ꝟ veꝝ. ſꝫ litis ꝯteſtacō nō eſt faciēda vt h̓. qͥd erit d̓deliberatorijs. dabūtur ne aliq̄ deliberatorie reo ī alijs iudicijs. planū ē deliberatorias eſſe de ſb̓a ſi petant̉. vt no.ij. q. i. in fūma. ⁊. iij. q. iij. cū accuſatꝰ. ⁊ ptꝫ in autͣ. offeratur. e. q. Vn̄ dic̄ jnno. ⁊ hoſ. de libel. ob. c. i. vt ibi ſcripſiſuꝑ .i. glo. delib̓atorias artare poſſe. ſꝫ nō penitus denegari. licet tacite ⁊ exp̄ſſe poſſit illis renunciari. all̓. ff. deferijs. l. i. C. de ep̄i. et cle. autͣ. gn̓alit̓. ⁊ de hͦ etiā de dila.c. i. ⁊. ij. Sꝫ ī his cauſis ex qͦ nō eſt neceſſaria ꝯteſtacō nōvidet̉ neceſſaria deliberacō. ad hoc facit ꝙ interdū in hisq̄ ſūmariā ꝯgnicōnem reqͥrūt ſimul petit ⁊ iuratur. ff deeden. q̄dā. §. fi. ſꝫ ꝯtra. qꝛ exigit̉ iuramentū calūne ī hiscauſis vt ſequit̉. Itē pt̄ reus ꝯuenire. vt. jͣ. ꝟ. veꝝ. jndeliberatꝰ aūt quō iurabit vel recōueniet. jtē ꝑ hāc formaꝫnō tollit̉ iudicis recuſacō. cū excepcones ⁊ defenſiones legittime reſeruent̉. vt ſequit̉. Itē abſurdum eſſet hūc iudicē ſi ſuſpectꝰ eſt recuſari nō poſſe ꝙͣ eū qͥ ꝓcedit ī figura iudicij cū iſte plꝰ lede̓ poſſit. Salteꝫ gͦ ſuꝑ hͦ delib̓areꝑmittat̉. nec artetur tā p̄cipiti feſtinacōne iudiciū ſuſcipere. ff. de admī. tu. tutor qui. §. i. in fi. ff. de iur̓. fiſci. l.edicto. §. cū aūt. ¶ Nō poſtulet. Scire d̓bes ꝙ jo. faxiolipiſanꝰ legū doctor ꝯpoſuit q̄ndā tractatū de ſūmaria cognicōne quē guil. poſuit in ſpe. pͥma. ꝑ. de of. iudi. §. fi.vbi int̓ alia tractat. an in ſūmarijs reqͥratur libellꝰ vel cōteſtacō. de qͦ vide in p̄di § ꝟ. qͣnto. ⁊. ꝟ. ſe. ¶ Feriarum.iſtud forſā induce̓t ſolū ꝟbū de plano. qͣſi plane ⁊ in domō ꝓ tribunali ſedēdo id valeat expediri. ff. de fer̓. l. ij. ⁊l. miles. §. ſexaginta. ff. de adul. ¶ Ob neceſſitates. ſicuteſt tempꝰ feriaꝝ vindemiaꝝ ⁊ meſſiū. qͥbꝫ etiā ferijs ꝑ-
tes renūciare pn̄t. sͣ. de ferijs. e. fi. in fi. In hͦ gͦ differūthee cauſe ab alijs qꝛ ī his ꝓcedit iudex īuitis ꝑtibꝫ. ī alijsſecꝰ ī quibꝫ p̄ter appellacōꝫ ſnīa eſſet nulla lata ꝑte inuita vel abſēte. ff. de ferijs. l. i. A ꝯtrario ꝟo huiꝰ lr̄e patꝫꝙ ī ferijs ītroductis ī hōreꝫ dei vel ſāctoꝝ ꝓcede̓ nō pt̄talis iudex ꝑ qd̓ viderent̉ expedita q̄no. xv. q. iiij. in ſūmaꝑ guil. in ſpe. d̓ fer̓..§. ij. ad fi. vt ſcꝫ incauſis mr̄ionialibusbn̄ficialibꝫ. decimarū ⁊ vſuraꝝ nō poſſit ꝓcedi ferijs īductis ob hōreꝫ dei. ſꝫin ferijs ruſticis ſiccū ī illis ꝓcedat̉ ſimplicit̓ et d̓ plano ⁊cͣvt ī dec̓. diſpēdioſāde iud̓. ſꝫ qͥd dicis deferijs repetinis querepēte indicūtur ꝓpt̓ pnͥcipis coronacōeꝫ victoriā ꝓſꝑegeſtā l̓ ſil̓eꝫ cāꝫ de qͥbꝫ. ff. ex qͥbꝫ ca. ma. et ſi ꝑ p̄tore. §. ſiferie. C. de dil̓. ſiue ꝑs. C. d̓ fer̓. l. i. et fi. tn̄ puto ꝙ ī illisꝓcede̓ nō pt̄ talis iudex ad qd̓ ſufficit ī illis nō eſſe ꝑmiſſuꝫ. maxīe cū ab alio ꝙͣ a pnͥcipe indici nō poſſint. C. d̓ fer̄A nullo gͦ ꝓut ab eo ſūt indicte ſeruent̉. hͦ maxīe ẜm veram oꝑione q̄ hꝫ etiā talibꝫ ferijs renūciari nō poſſe. de qͦin ſpe. de fer̓. §. fi. in pnͥ ¶ A iure. cū mīſterio homīs qꝛ iusnō determīat tempꝰ ꝓpt̓ varietatē locoꝝ. qͥbꝫ ciciꝰ l̓ tardiꝰ p̄dicta colligūtur ⁊ ſic eiciꝰ vel tardiꝰ p̄dicta indicūtur. ff. de ferijs. l. p̄ſides. de of. ꝓcō. ſi in aliquē in pnͥ.¶ Valeat. nō qͥdqͥd iudicis poteſtati al̓ volūtati. ⁊cͣ. ff. d̓iudi. nō qͥdqͥd de of. p̄ſi. l. ſepe. sͣ. d̓ of. del̓. conſuluit. ꝓpt̓ꝙ hoēſtū puto qd̓ ſi iudex ſic datꝰ viderit gͣuit̓ ledi ꝑteꝫex ꝓceſſu tali tꝑe fiendo ſuꝑſedeat. hꝫ em̄ iudex ꝓuiderevtilitati cauſe ⁊ ꝑciū. vt lit̓. nō ꝯtͣ. accedēs. ij. de r̓pt̓. ſtatutū §. infuꝑ. li. vi. C. cōi diui. l. iudicē. ff. del̓. l. pt̄. ⁊ fa.qd̓ no. in ſpē. de arbi. in fi. ꝟ. ſꝫ nūquid tūc ſede̓. vbi tractat̉ ꝙ arbit̓ in cuiꝰ cōpromiſſe renūciatū eſt his ferijs.nō tenet̉ ꝓcede̓ tali tꝑe feriato. ¶ Amputet. iſtud et queſequūtur vſqꝫ ad. ꝟ. nō ſic nō vident̉ ī his caſibꝫ ſpālia.cū ī oī cā iudex laborare debeat ad lites breuiādas. et dilacōnū mat̓ias āputādas. et alia q̄ ſequūt̉ iura ſūt vulgaria. ſꝫ dici pt̄ ſpēale ꝙ ī his forciꝰ ꝙͣ in alijs iudex hͦ pōt̓it¶ Poterit. id dicimꝰ poſſe qd̓ hoēſte poſſumꝰ. xxij. q. ij.faciat. ff. de he̓. inſti. filiꝰ qͥ fuit. de ꝟ. ſig̓. l. nepos. vndehoc det̓mīat fiendū ſine pciū p̄iudicō. jͣ. ꝟ. nō ſic. ¶ Excepcōnes h̓ et ſeq̄ntia vident̉ tolli ꝑ ꝟbū abſqꝫ ſtrepitutalia em̄ ꝑ q̄ndā nociuū clamorē ⁊ tumultuꝫ ſolēt examenobſtreꝑe ⁊ veritati hn̄de obſtaculū p̄be̓. vn̄ dic̄ cano. ꝙcultū ſuū iuſticia ꝑdit. qn̄ ſilencia iudicij obſtrepentiū tͣ.ba confūdit. v. q. iiij. ī loco. ad qd̓ fa. C. de inoffi. teſta. ſiqͥs. īſuo. de cōſor. eiꝰ. li. l. i. ⁊ de adult̓. l. adulterij. C. deſtudi. li. vr. ro. l. vnica ī fi. li. xi. de tali ſtrepitu habeturde ſin. c. vno. de elect. qͦꝝdā. li. vi. ¶ Dilacōnes. nō dicitexcepcōnes dilatorias et appellacōnes fruſtratorias. neꝑ hͦ minuerēt excepcōnes ſurrepcōis vl̓ nullitatis ꝯtrar̓ptū. vel recuſacōis ꝯtra iudicē. vel dilatoriā ſolucōnisvel his ſil̓es repellēdas. ſꝫ h̓ intēdit ꝙ omīs excepcō fruſtratoria. et ad differēdū iudicis proceſſuꝫ malicoſe oppoſita repellat̉. Sꝫ q̄ro quā excepconē vel appellacioneꝫ ꝑhͦ ꝟba. non dico ꝑ hāc ꝯſtituconē poſſit talis iudex r̓pellere quā alter iud̓x teneat̉ admitte̓ h̓ vellē doceri. jo. an.¶ Iurgīa. de his. sͣ. de. ꝟ. ſig̓. forus §. iurgiū. johannes.¶ Nl̓ titudinē. hͦ ꝯmune videt̉ ī oībꝫ cauſis. sͣ. de teſtibus