De offi. or.
nā iſti īmediate ſb̓ſūt ep̄o ⁊ ad eū dn̄t recurrere ꝓ oībꝰſacͣmētis. vn̄ dicit Hoſti. ⁊ bn̄ ꝙ caueāt ſibi abbates⁊ canonici eccl̓iaꝝ cathedraliū ⁊ alij rectores eccl̓aꝝēīmediate ſb̓ſunt ep̄o vt ad eū recurrāt ī ꝯfeſſionibꝰ. nāab alijs nō pn̄t abſolui cū a iudice nō ſuo abſolutio facta nō teneat. vt in. c. oīs de pe. ⁊ remiſ. dicit tn̄ ꝙ nonvult dānare eos qͥ hͦ hactenꝰ nō obſeruauerūt ſi mortui ſunt ſꝫ relinqͥt eos diuino iudicio. Decimo hꝫ ſyncdū .i. oēs clerici eccl̓iaꝝ tenēt̉ ire. ad ſynodū ep̄i .i. ad cōgregatōem clericoꝝ qā annuatim dꝫ facere. nā ep̄usracit ſynodū archiepeꝯcꝓuīciale ep̄oꝝ. vt in c. ſic̄de accu. ⁊ detereſſe vide ꝑ Inin. c. gͣue de p̄bē. Undecīo hꝫ ſynodaticū vl̓ cathediticū .i. duos ſolidos argēteos vel aureos ẜm loci ꝯſuetudinē a qͣlibet eccl̓ia. ⁊ an̄ poſſit p̄ſcriptōne illud tollixi ī. c. cū venerabil̓ de reli. do. Duovl̓ remiſſiōe excimo hꝫ qͣrtancimaꝝ ac mortuarioꝝ. Et ex hͦ no. ⁊nenti ꝙ d̓ iure cōi decime nō ꝑtinēt ad ep̄m ſꝫ ads parochiales. ſꝫ quarta decimaꝝ debet̉. ipſi ep̄oab eccl̓ijs ꝑcipiētibꝰ decimas. ⁊ no. ꝙ vbi aliud nō habet ꝯſuetudo ex mortuarijs .i. ex his q̄ reliquūt̉ eccl̓ijsoccaſione funeꝝ debet̉ qͣrta lꝫ aliud dicat glo. Decimotercio hꝫ viſitationē annuatim. nā de iure cōi pōſingl̓is ānis viſitare eccl̓ias ſibi ſubiectas. hꝫ etiā ꝓcē rōne viſitatōis q̄ dꝫ exigi ꝯſideratis facultatcleſie. Ultimo pōt petere ſubſidiū ex cā manifeſta ⁊ rōnabili puta qꝛ ep̄atus eſt gͣuatꝰ onere debitoꝝvel eſt tenuis ⁊ nō ſufficit ad eū idonee ſuſtētandū velvult ire ad ꝯciliū vel ad papā ſeu regē ꝓ cōibꝰ negociis vel quid ſimile. Et noͣ. ꝙ ad hͦ charitatiuū ſubſiduūtenēt̉ etiā cepelle ſubiecte monaſterio. An aūt ip̄a monaſteria teneant̉ eſt dubiū. ⁊ dic vt dixi in. c. j. d̓ ſta. re.c. cū apl̓s de cēfi ¶ In glo. j. ī fi. no. tria ex hacno ꝙ petitio iuriū epalium eſt vl̓is. Inno. dic̄yeſt general̓. nā illa petitio eſt vl̓is cū petit̉ vniuerſūius. exemplū in petitiōe hereditatis ⁊ in iudicio fa. herpenit in iſtis vniuerſuꝫ ius defūcti. Petitio ꝟogeneralis eſt cū ꝯp̄hendit in ſe multa capl̓a ſicut ī acon ꝓ ſocio vl̓ tutele ſeu negocioꝝ geſtoꝝ ⁊ tal̓ videeſſe petitio iuriū ep̄alium qꝛ petēs ius ep̄ale non petitvniuerſum ius eccl̓ie ſꝫ quedā capl̓a ſeu iura de quibꝰh̓. ⁊ de his petitōibꝰ vl̓ibꝰ generalibꝰ ⁊ ſingl̓aribꝰ ⁊ differentiā inter eas plene dico ī. c. ij. d̓ libe. ⁊ obla. ¶ Secundo no. ꝙ in petitōe vl̓i ſeu generali nō eſt neceſſe īlibello exprimere ea q̄ ꝯp̄hendūt̉ ſub tali petitōe. Do.an. h̓ dicit ꝙ lꝫ nō ſit neceſſe expͥmere tn̄ ſi reꝰ petit tenet̉ actor expͥmere ꝑ iſtū tex. qd̓ tn̄ ego nō puto veruqꝛ exquo iura ep̄alia ſūt ī iure exp̄ſſa ſūt certa ⁊ claraqͥs nō tenet̉ expͥmere ea que ſūt in iure. ⁊ ad iſtum tex.dic vt ſentit Inno. qꝛ iſte ep̄s petebat ml̓ta iura ab iſtꝭcapell̓ ⁊ qͦtidie eas vexabat. vn̄ petijt abbas vt exprimeret ea ad que tenebant̉ capelle nā potuiſſet expͥmere ml̓ta iura ꝯſuetudīe debita ⁊ in iſtis ē neceſſaria exp̄ſſio ⁊ dic vt latiꝰ dicā ī. d. c. ij. ¶ Ultīo noͣ. ꝙ in petitōe iuriū ep̄aliū generalit̓ facta non veniūt niſi debitade iure cōi q̄ expͥmūt̉. In ꝯͣriū ē tex. iūcta gl. ī. c. ꝯſtitutꝰ de reli. do. ſꝫ reducūt̉ ibi ad ꝯcor. vt ſi ē aliqd̓ ius ſuirogatū ī locū iuris debiti de iure cōi tūc illd̓ ꝯp̄hendit̉petitōe generali vt ibi. rō qꝛ ſurrogatum dꝫ ſaꝑe naturā eiꝰ ī cuiꝰ locū ſurrogat̉. vt. ī. c. eccl̓ia. vt li. pe. ſi autem nō ſurrogat̉ in locū alteriꝰ tūc illud nō ꝯp̄hendit̉vt h̓. ¶ In glo. in. ꝟ. penitētias. oppo. ꝯͣ tex. ꝓ intellectu glo. h̓ .n. dr̄ ꝙ ꝓ penitētia recurrēdū eſt ad ep̄m.hͦ facit. c. oīs vtriuſqꝫ ſexꝰ. jͣ. de pe. ⁊ re. vbi dicit̉ ꝙ ſuop̄ſbytero parochiali tenet̉ qͥs ꝯfiteri vel alteri cū lictia ipſius. So. glo. iſta vt arbitror metu ꝯͣrij videt̉ vle intelligere tex. de penitētia publica vel de penitentiapriuata pro maioribꝰ criminibꝰ quoꝝ impoſitio ⁊ abſolutio ꝑtinet ad ep̄m. ⁊ intellige ī caſibꝰ reẜuatꝭ ep̄o.nam ep̄s ſolet reſeruare ſibi maiora crimina vltra que
ſibi reſeruant̉ de iure cōi. de quibꝰ vide bo. glo. in. c. ij.de pe. ⁊ re. li. vj. Et in eo ꝙ glo. dicit de publica penitētia adu̓te. nam de iure penitētia nō dꝫ publice imponiniſi ꝓ crimine adeo manifeſto ⁊ graui ꝙ hꝫ ſcādalizari totā vrbē. xxvj. q. vj. ī. c. fi. ⁊ tene menti illū tex. ⁊ īponit̉ h̓ penitētia in pͥncipio ꝑ ep̄m ꝓut hr̄ in. c. ī capite.l. di. Et no. etiā illū tex. hͦ dictū glo. ꝓcederet ſi tex. loqueret̉ general̓r de laicis ⁊ clericis lꝫ tn̄ tex. h̓ loqͥt̉ dep̄ſbyterꝭ ip̄aꝝ eccl̓iaꝝ. Ego ītelligo tex. ꝓprie ſine aliaſuppletōne ꝓut loqͥt̉ .ſ. ꝙ ꝓ oībꝰ penitentijs dn̄t ipſi p̄ſbyteri parochiales recurrere ad ep̄m. nā cū ip̄i īmediate ſubſint ep̄o nō pn̄t ab alio qͣꝫ ab eo abſolui vel abarchip̄ſbytero eccl̓ie cathedral̓ qͥ in hoc eſt vicariꝰ ep̄iad hͦ tex. no. in. c. officiū. de offi. archip̄ſby. ⁊ vid̓ plenecui ſit general̓r ꝯfitendū ꝑ Hoſti. in ſūma de pe. ⁊ re.li ꝯfitendū in fi. ij. colū. Fateor tn̄ ꝙ laicije ad ip̄m ep̄m ꝓ omnibꝰ penitentijs vt. sͣ.nō tenēt̉ niſi ꝓ publicis vl̓ caſibꝰ ep̄o reẜuatꝭ. In alijsꝓpriū ſacerdotē. ⁊ idē dico ī alijsīfra parochiam. vt in. c. cū.ſiaꝝ. ⁊ qd̓ ibi.eo. ¶ Nūquid aūt valeatdo vt qͥs poſſilibitū eligere ſacerdotē cui ꝯſdicit Hoſt. ꝙ nō2 hec ꝯſuetudo nō eſt rōnanine examīat ⁊ cura nō eſt ꝯmittēda niſi diminato. vt ī. c. ij.a. ⁊ qͣli. ⁊ in. c. cū ſit ars areo. ti. nō .n. oēs p̄ſbiad hͦ ſunt apti. facit. c. cum inillis de p̄ben. li. vj. Itē ꝑ hanc ꝯſuetudinē diſrumneruꝰ eccl̓iaſtice diſcipline ⁊ ideo nō dꝫ valere.cū inter vos d̓ ꝯſue. ⁊ no. hoc dictū ꝯͣ illos qui eligūt ſibi ſacerdotes ad libitū. fatet̉ tn̄ hoſt. ꝙ ſi ꝯſuetiberet vt alij exūti in dignitate puta abbati arcicono vel alteri p̄lato fieret ꝯfeſſio tunc valeret ꝯſuetudo qꝛ iſte noīe dignitatis ſue pōt preſcribere hanc curam ⁊ ꝑ preſcriptionē efficit̉ ꝓpriꝰ ſacerdos. qd̓ no. ꝓhͦ ego alle. tex. in. c. dudū. el. ij. de elect. ⁊. c. auditis. ⁊. c.cum olim d̓ p̄ſcrip. ¶ In glo. in ꝟ. duos ſolidos ibi ſip̄ſcriptū. vult ergo glo. ꝙ in quantitate cathedraticicurrat p̄ſcriptio. An aūt poſſit p̄ſcribi ꝙ nihil debeat̉fuerūt opi. ⁊ dic vt dixi in. c. venerabilibꝰ. jͣ. de cēſi. ⁊ vde glo. x. q. iij. c. j. que dicit ſe credere ꝙ iſti duo ſolidion̄t eē aurei. ⁊ ꝓ hoc facit qꝛ lex appellatōe ſolidoꝝ intelligit de aureis. ⁊ antiqͥtus. lxxij. ſolidi faciebāt vnamlibra auri. vt in. l. quotiens. C. de ſuſcep. ⁊ archa. li. x.⁊ ideo deberēt̉ ẜm illā eſtimationē niſi ꝯſuetudo ſit inoppoſitū. hodie ꝟo iſti aurei qui ſunt in vſu ꝯſtruiturlibra ex. lxxxvj. ¶ In glo. in ꝟ. quartā in fi. vult gͦ gloꝙ ex ꝯſuetudine ep̄s ꝑcipiebat hic iſtā qͣrtā. ⁊ idē Inno. ſꝫ alibi ꝯͣ. dic̄ ergo melius ꝙ decima d̓ iure cōi debetur illi eccl̓ie in cuiꝰ parochia p̄dia ſita ſunt. vt in. c. fi.jͣ. de paro. ſꝫ quartā ꝑtē decimaꝝ dꝫ eccl̓ia parochial̓dare ep̄o iuris ep̄alis rōne ⁊ ita loqͥtur iſte tex. vnde d̓iure cōi ep̄s ꝑcipit hanc quartā ⁊ vide tex. in. c. de qͣrta. jͣ. de p̄ſcrip. pōt .n. iſta qͣrta p̄ſcribi vt ibi. ⁊ de materia glo. dic vt plene no. in. c. cū ꝯtīgat. jͣ. de deci. ⁊ idendic d̓ qͣrta mortuarioꝝ. nā lꝫ ſtet̉ ꝯſuetudini tn̄ illa cōſante debet̉ qͣrta. vt eſt tex. h̓ ⁊ ſic declara glo. ſe. ¶ Inglo. ī. ꝟ. pēſatis. ibi iuxͣ facultates. ⁊ no. ex hͦ iūcto tex.qͣl̓r debeant ſe eccl̓ie habere in ſolutione ꝓcurationūtꝑe viſitationis naͣ dūt ſoluere penſatis facultatibꝰ eccleſiaꝝ. ſi .n. eccl̓ia eſt multū tenuis ꝙ vix ſufficit ad tenēdū rectorē nō dn̄t ꝯpelli ad alquid ſoluēdū. ad hocx. q. iij. c. decernimꝰ. ⁊. c. ep̄i. ⁊ ſatis ꝓbat̉ in iſto tex. ibimoderate poterūt exhibere. nā illud dicimur poſſe qd̓cōmode poſſumꝰ. vt in. l. nepos ꝓculo. ff. de ꝟbo. ſig.⁊ .xxij. q. ij. faciat homo. ¶ Exͣ glo. oppo. ꝯtra tex. in eoꝙ iſte abbas egit vt ep̄s ꝯpelleret̉ exprimere q̄ ſibi debebant̉ a capell̓ monaſterij. nā nemo inuitus qlitur agere. C. vt nemo inui. in rubro ⁊ nigro. ?no. ⁊ alij doct. ml̓tū inſtāt ⁊ varias lect. ponūt ad tex. ſꝫtres ſunt principaliores intellectus. Primus ꝙ ep̄ua