De offi. le.
delictū nō dꝫ qͥs deſiſtere quo minus diligat virtuoſūlꝫ .n. ille legatus multū deliqͥſſet tn̄ papa dicit ſe habuectionē ad ꝑſonā ſuā qd̓ eſt ſatꝭquēs paratꝰ ē ſe corrigere. ꝓ l̓eni. diſ. iij. ¶ No. t̓cio ibi ſpretis ca.ſepties ī die. d̓nonicis. tex. op. ꝙ legatꝰ etiā de latere nō pōt regl̓aritiqͥd attētare ꝯͣ canonēs neqꝫ ꝯͣ generalē ꝯſuetudinē⁊ facit optime iſte tex. ꝓ glo. ſingulari ī. c. fi. de here. li.vj. q̄ dicit legatū nō poſſe cōmittere cām cognoſcēdāſimpliciter ⁊ de plano ⁊cͣ. qꝛ nō pōt remittere ordinemiuriſditꝭ. etiā ꝙ nec pͥuilegiū alteri ꝯceſſū pōt minuerevt dicit glo. no. in. c. ꝓ illoꝝ. jͣ. de p̄ben. ī ꝟ. aucͣte ꝓpͥa⁊ vide qd̓ ibi dixi. ¶ No. ibi pena docēte cognoſceresꝙ ex quātitate pene cognoſcit̉ quātitas delicti. xlv. di.diſciplina. Itē ꝙ inia delinquēs efficit̉ ſapiens. vn̄alibi dicit tex. no. ꝙ nihil infeliciꝰ felicitate peccātiū qͣpenalis nutrit̉ ias ⁊ mala volūtas velut interior.j. paratus in fi. vbi vide. ¶ Inhoſtis roboratno. glo. ſingulariter et intelligeglo. j. ibi rōne aeam vt dixi de aahoneſta cōcomitāte ex ꝟtutibus dūtaxat. ⁊ dixit Hoſti. h̓ hoc intelligendque venit applicāda burſe iudicis vel qn̄ venitda ex arbitrio ſuo ⁊ eā pōt remittere ſine graucio alterius. Inno. etiā inſtat ⁊ finalit̓ ꝯcludit ꝙ circaenā imponendā pōt iudex vti arbitrio ſuo inne ſꝫ circa iam impoſitā nō. ij. q. iij. §. notandd pͥncepan. hic diſtinguit ꝙ aūt querit̉ nūqͣ⁊ dicendū ꝙ ſi intereſt ſolius fiſci petiā ſine cauſa. Si ꝟo vertit̉ intereſpōt ſine cā nō. ſꝫ in hoc diconaͣ p̄ſumit̉ ſꝑ moueri ex iuſta ca.in. l. r̄pta. C. depis habet̉ ꝓ iuſta cā. vt no. Ci. ⁊p̄ci. īpe. offe. dixi ī. c. q̄ in eccl̓iaꝝ d̓ ꝯſti. Si ꝟo querit̉d̓ inferiore. ⁊ dicit aūt nō ſubeſt iuſta cā ⁊ nō p̄t. ſi ꝟoſubeſt iuſta cā ⁊ pōt anteqͣꝫ tn̄ ferat ſnīam all̓. tn̄ no. inc. j. de ꝯſti. qꝛ ibi ponit Inno. hāc materiā. Sꝫ ego diſtinguo latiꝰ ꝙ aūt querit̉ nūqͥd pōt remittere mulctāoſitā ꝑ diffinitiua. pͦ caſu dico ꝙ ex cā p̄taut penā irindex remire mulctā etiā impoſitā ⁊ pauꝑtas cōdēnati ē iuſta cā ꝓ remiſſiōe fiēda tex. ē multū noͣ. in. l. illicitas ī fi. de o f. p̄ſi. ⁊ idē dicēduꝫ in bāno vt ibi no. barvt poſſit remitti ex poſtfacto ex iuſta cauſa. puta ꝓpteauꝑtatē. ⁊ eſt ille tex. multū no. in alio ꝙ ꝓpter inopiāſoluēdi mulctā nō fit cōmutatio pene in corpꝰ ſꝫ ꝓcedit cōmutatio ī pena q̄ apponit̉ diffinitiue ꝓpt̓ delictūvt in. l. j. ⁊ qd̓ ibi no. ff. de pe. ⁊ ſic intellige qd̓ le. et no..vj. ſi res. ⁊ ī. c. odoardus de ſolu. qd̓ bn̄ nō. Aut q̄pena ⁊ tūc aut imponit̉ ip̄o iure aut venit imponēda arbitrio iudicis. pͦ caſu niſi iudex remittat cū cauſe cognitiōe nihil agit. vn̄ nō pōt iudex remittere infamiā cōdēnato de furto. vt ī. l. nō pōt. ff. de fur. ⁊ qd̓ le.⁊ no. in. l. qͥd ergo. §. pena grauior. ff. de his qͥ no. infa.⁊ ſic ſi in iſtis q̄ ip̄o iure imponūt̉ iudex facit remiſſionē ſine cauſe cognitiōe pena ſupplet̉ a lege vt ibi. ⁊ no.Bar. in. l. j. ff. ad turpil. ſcd̓o caſu cū pena venit īponda ꝑ iudice̓ a pͥncipio pōt pena moderari etiā ſi ſit pna ſtatutaria. vt le. et no. in. d. §. pena grauior. ⁊ tenetremiſſio etiā ſi nō ſubeſt cauſa legitima lꝫ iudex malefaciat. vn̄ p̄t de hoc puniri ⁊ facere litē ſuā. ſecꝰ ſi ſb̓eſtcauſa vt no. Bar. in. d. l. j. poſt ſnīaꝫ ꝟo nō pōt remittere penā nec diminuere qd̓ ꝓcedit etiā ſi ſimplicit̓ cōdemnauit de delicto ⁊ nihil dixit de pena qꝛ īmediateīpponēda pena iurꝭ. vt eſt tex. in. d. l. j. ad turpil.notandū. ij. q. iij. p̄al̓. ⁊ intelligo ꝙ non poſſit expoſtfacto qn̄ eſt talis iudex qͥ nō p̄t diſpēſare ī illo delicto. ſic intellige. c. lꝫ de penis. ſecus ſi diſpēſare poſſꝫvt ꝓbat̉ ī. c. at ſi clerici. §. de adul. de iudi. ⁊ ibi dico illum tex. intelligendum vt poſſit epiſcopus diſpenſareetiam poſtqͣꝫ cōdemnauit de adulterio. ⁊ vide ibi latiꝰper me tactum.Abbas.
SūmatumUod trāſſatōeꝫ. cuic. s. in. c.p̄cedēti ¶ No. ꝙ quedā ſunt reẜuata pape inſignū pͥuilegij ſingularis q̄ nulli attētare licet. eodē mōquedā reẜuant̉ imꝑatori q̄ alijs inferioribꝰ et regibꝰ ⁊pͥncipibꝰ denegant̉ vt reſtituere fame. l. j. §. de qͣ. ff. dpoſtu. vl̓ legitimare ſpurios. vt ī aucͣ. qͥ. mo. na. effi. ſi§. illd̓. ⁊ ī. c. ꝑ venerabilē qͥ fi. ſint le. creare tabellionē ⁊ſil̓ia. vt no. in. c. cū. p. tabellio d̓ fi. inſtru. pͥncipes tn̄ nōrecognoſcētes imperiū iſta pn̄t attētare iuxͣ no. in. c. cūhoſtes. ff. de cap. ⁊ poſtli. rej. ⁊ ī. c. cū te de re iudi.ier. ¶ Scd̓o noͣ. duoslos acqͥrēdi iſta reẜuatacipi pͦ ꝑpͥuilegiū ip̄iꝰ pͥncipis. ſcd̓o ꝑ ꝯſuetudinē. ⁊ īqͥrit̉ ꝯſuetudo tanti tꝑis de cuiꝰ initio nō ſit memoriavt ē tex. no. in. c. ſuꝑ qͥbuſdā de ꝟ. ſig. ⁊ ī. l. ſi publicanꝰin. §. ī oībꝰ. ff. de pub. ſecꝰ dic ī p̄ſcriptiōe ꝯͣ ſūp̄mā poteſtatē pape. nā illā ptātē vꝫ vt ſibi nō ſubijciat̉ nemop̄ſcribe̓ pōt. ſecꝰ ī his q̄ ꝯpetūt pape in ſignū pͥuilegij.Itē ſec ī iuriſditiōe quā hꝫ ī ꝓuicijs ſeu in ciuitatp̄ſcriptio ꝯͣ papā. ad hͦ. c. ſi diligēti. ⁊nā ī iſtꝭ bn̄ curic. ad audiētiā ⁊ꝯſcrip. no. voluit Inno. in. c. bone. elij. d̓ poſtu. p̄la. tene mēti hͦ dictū. Diu̓ſitatꝭ rō pōt eēqꝛ pͦ caſu eēt p̄ſcribe̓ ꝯͣ deū ſiqͥs non vellet recognoſce̓ſuū vicariū ī ſuꝑiorē. nec debet eē in eccl̓ia dei ml̓ti paſtores qꝛ vnū dꝫ eē ouile ⁊ vnꝰ paſtor. vt ī euāgelio. ⁊in. c. admonet de renū. nec dꝫ qͥs eē azephalꝰ .i. ſine capite. xciij. di. nll̓a rōne. An aūt ꝯͣ ſup̄ma ptātēqͥs poſſit p̄ſcribere? dic̄ vt dixi ī. c. ꝑ vemerabilem p̄al̓.No. in ꝟ. ⁊ ſi q̄dā. ꝙ ſi aliqͣ reẜuata diu ſpāl̓r cōcedunt̉ vidēt̉ illa trāſire ſine ſpāli ꝯceſſiōe qͣſi ex diudeat̉ pͥnceps illa velle cōicare inferiotex. ml̓tū ſin.ꝯceſſiōe ſpāli. ⁊ ē⁊ ſic liceāt ſpōt optime adduci ꝓ ꝯcordāti. l. f. C. d̓ fideiuſ. vbi diꝙ ſi aliqͣ ꝯſueuer̄t diu expͥmi int̓ ꝯͣhētes ſi poſtmodū īaliqͦ ꝯͣctu ſpāl̓r nō expͥmunt̉ hn̄t̉ ꝓ exp̄ſſis qd̓ ē valdenotādū. ad idē facit. l. qd̓ ſi nolit. §. qꝛ aſſidua. ff. d̓ edi.edic. ⁊ qd̓ no. bar. in. l. nemo ē qͥ neſciat. ff. d̓ duo. reisfacit. c. ex litteri.e ꝯſti. ⁊. c. cām de r̄p. ſic .n. argatꝰ vr̄ licere ptās abſoluēdi excōicepapa. dicit .n..tos ꝓ iniectōe manuū ī cl̓icos qꝛ hͨ ptās pl̓ies ⁊ diit ꝯceſſa legatꝭ. ¶ Cōtra iſtū tex. ⁊ p̄dicta ml̓tū p̄tri. nā ex his q̄ ſunt mere facultatꝭ ⁊ q̄ gͣtuite cōcecnō inducit̉ ꝯſuetudo. vn̄ notāter dic̄ Inno. in. c. cureccl̓a ſutrina d̓ ca. poſ. ⁊ ꝓpri. ꝙ ſi milies aliqͥs hoſpuret̉ amicū ſuū ⁊ īuitaret ip̄m ad prādiū n̄ ꝑ hͦ ē ītrodioſpitari cū fuericta ꝯſueturteneat̉ eīꝑfectus acatē. ad idē qd̓ no. Ci. in. l. ij. C. q̄ ſitlon. ꝯſue. ⁊ Io. an. in. c. ioānes d̓ cle. ꝯiug. nā ſi aliqͥs ꝑmille annos iuiſſet ad molēdinū alicuiꝰ cā molādi nōhͦ inducit̉ ꝯſuetudo vt ire teneat̉. ⁊ ſi ruſticꝰ ꝑ multutp̄us dedit mihi oī anno vnū par caponū nō ꝑ hͦ obligat̉ vt ī futuꝝ teneat̉ trade̓. vt no. bar. ī. l. cū d̓ ī rē ꝟſoff. de vſu. ⁊ dixi ī. c. ꝑuenit d̓ cēſi. gͦ ad ꝓpoſitū lꝫ papapl̓ies ꝯceſſerit legatꝭ ſpālit̓ exercēdi ſibi aliqͣ reẜuatanō ꝑ hͦ dici dꝫ ꝯſuetudo īducta vt ſine ſpāli cōceſſiōepoſſint illa attētare. ⁊ ſunt iſta ꝓfecto ml̓tū vrgētia ꝯͣiſtū tex. nec doc. pōderarūt. vn̄ potiꝰ credo hāc ptāteꝫtrāſiuiſſe ī legatos ex approbatiōe rōane eccl̓ie. vt ſētitInn. qͣꝫ ex illa ſpāli ꝯceſſiōe pl̓ies iterata. ſi .n. fieret cōceſſio ꝑ tantū tp̄us de cuiꝰ initio memoria nō habeturtūc forte poſſet ꝓcedere. no. in pͥn. collectū ar. eoꝝ queno. Io. an. in. d. c. ꝑuenit. ⁊ Bar. in. d. l. cū de ī re ꝟſo.¶ Ultīo no. ex iſto tex. ꝙ cōceſſo ſeu p̄ſcripto vno exꝓhibitꝭ ſeu reẜuatꝭ n̄ fit extēſio ad alia ꝓhibita ⁊ reſeruata lꝫ ſint eiuſdē naͣe ⁊ ſic ꝯſuetudo ī vno n̄ dꝫ extēdiad alia lꝫ ſint eiuſdē naͣe exqͦ ꝯſuetudo eſt oneroſa ⁊ ꝯͣius ⁊ ī hͦ tene mēti iſtū tex. ⁊ vide Inn. ī. c. fi. d̓ of. archi.Bar. in. l. j. ff. de iti. actuqꝫ priua. ⁊ Inno. in. c. dilectꝰde cap. mo. ¶ In glo. h̓ glo. pōt diuidi ī quatuor partes. ī pͥma ꝑte ponit ml̓tos caſus reẜuatos ſoli pape. ⁊