De elec.
electi vltramōtani gaudeāt hͦ priuilegio ſi ſūt valde remoti a curia romana. Cōpo. videt̉ pͦ tene̓ ꝙ nō qꝛ cſant verba ⁊ cā ꝯſtitutōis. lxj. di. ī. §. his oībꝰ. In ꝯͣrallegauit. l. j. §. ſexū. ff. d̓ poſtulā. qͣi ſentiat ꝙ iſta cā fuit h̓ impulſiua ⁊ nō final̓. iō ea ceſſante non dꝫ ceſſareꝯſtitutio. ſꝫ ex mēte gar. ⁊ guil. fuit ꝙ iſti nō gaudeantnāͣ cū ipſi dicāt italicos hͦ cauſu gaudere hͦ priuiletacite ſentiūt ꝙ cā priuilegij finiat̉ in vltramontanIo. an. dicit ſe ꝯſuluiſſe cuidā electo vltramōtano cuiꝯtigit iſte caſus ꝙ an̄ factū nō īmiſceret ſe admīſtrationi. qꝛ cū iſtud ius ſit diſpenſatiuū ⁊ exorbitās nō dꝫīdi extra terminos lr̄e. ar. in regl̓a q̄ a iure cōi exorde re. iur. li. vj. ſꝫ pꝰ factū dicit penā locū nō hr̄e ſiadmīſtrauit qꝛ pena dꝫ ſtricte invltramōtanꝰ eletelligi. vt in. c. ſtatutū. jͣ. eo. li. vj. ſꝫ lꝫ curia exiſtat vltramōtes nō ceſſant ꝓpter hͦ ꝟba hꝰ tex. nec etiaꝫ rō. quiapoſſet eſſe maior diſtātia inter curiā romanā ibidē exiſtentē ⁊ electū vltramōtanū qͣꝫ ꝯtingeret curia exn̄tein italia qͦ ad oēs vltͣ mōta nos. ſepe .n. ẜm eū vnū ꝯſulimꝰ an̄ factū cuiꝰ ꝯͣriū ꝯſul. ꝰpꝰ factū. fac̄ qd̓ noͣ. ī. c. verū de iureiu. ⁊ tene mēti hūc modū ꝯſulēdi cū diſpoſitio penalis eſt dubia. ſil̓e no. in. c. j. j. de deci. li. vj. Do.ant. dicit ꝙ hͨ rō Io. an̄. ſibi nō placet. dictū tn̄ eſt veꝝin ſe. nā ad intellectū diſpoſitōnis dꝫ ꝯſiderari ꝑſonae. jͣ. d̓ voto. ſꝫ papa tꝑe qͦ edidit iſtāloq̄ns. ad hͦ. c. maꝯſtitutōꝫ erat rovt innuūt ꝟba tex. in fi. iō fac̄ mētionē de ꝯſtitutis vltra italiā. qꝛ iſti cōiter diſtāt a curia romana. ⁊ iō ꝯcludit hͦ pͥuilegiū hr̄e locū ī oībꝰ vala curia romana. Et qͥ dicāt̉ valde remotiū ē ad arbitriū iudicis qͥ informabit motumnimi ſui ẜm diſtantiā q̄ ē a roma vſqꝫ ad ꝑtes vltrmōtanas cū tex. h̓ appellet iſtos valde remotos. ⁊ rōiiꝰ magne diſtantie pͥuilegiauit electos. ⁊ videt̉ hͨ raoptīa ⁊ eā origīal̓r tenuit Io. d̓ fātucijs dicēs ꝙ cāfinal̓ hꝰ priuilegij fuit lōga diſtātia a curia romana. ⁊ꝙ illa ꝟba tex. vꝫ vltͣ italiā ꝯſtituti fuer̄t poſita cā exēea q̄ dicūt̉ cā exēpli nō hn̄t reſtrīgere diſpoſitōenc. jͣ. ne cle. vl̓ mō. Et hāc opi. fuit olim ſecūtꝰ do. car. ſꝫ poſtea ab hac opi. receſſit qꝛ difficileeſſet determinare qͥ dicāt̉ valde remoti. vn̄ dic̄ ꝙ cumiſte tex. ſit correctorius nō dꝫ extendi vltra termīos litere etiā ꝑ idētitatē rōis. vt no. glo. in. c. indēnitatibꝰ ī§. ceteꝝ. jͣ. e. li. vj. qd̓ etiā voluit bar. in auc̄. qͣs actōnesa. ſan. eccle. vn̄ ꝯcludit ip̄e ꝙ omēs vltramōtaniēt hͨ pͥuilegſiue ſint remoti ſiue ꝓpinqui. Et ꝙſtituti fuer̄t appoſita non cāmā priuilegio ſꝫ hͦ dictū miexempli ſꝫ tāqͣꝫ danhi nō placet. eſt .n. potius imponere legē verbis qͣꝫ rebꝰꝯͣ. c. ꝯmiſſa. jͣ. e. li. vj. Itē ẜm hͦ dictuꝫ nūqͣꝫ haberet locū iſte tex: in italicis curia exn̄te vltra mōtes. deficerētem̄ ꝟba qḋ eſt ꝯͣ mētem hꝰ. c. qd̓ nō hꝫ priuilegiare eccleſias vltͣmōtanas ſꝫ dei eccl̓ias in genere. vt pꝫ ibi ꝓpter neceſſitates eccl̓iaꝝ. vn̄ dicerē ꝯcludēdo ꝙ vbiciꝯcurrūt diſtātia locoꝝ ſaltē tāta quāta ē a romanalitate vſqꝫ ad t̓minos italie ⁊ exemptō electoꝝ ꝙ ſiper hēat locū iſte tex. vn̄ ſi curia ē vltra mōtes dicereꝙ ītalici ⁊ vltramōtani valde remoti gaudeāt hͦ pͥuilegio. Si ꝟo curia ē ī italia tūc italici nō gaudēt hoc priullegio. qꝛ nō eſt in italia tā magna ꝓuincia vt exiſtentes in italia dicant̉ valde remoti quo ad iſtud priuilegiū obtinēdū. vt tex. hic clare innnit. Nec obſtat ſi dicat̉ ꝙ iſtud ius tanqͣꝫ correctiuū nō debeat extendi vltra terminos lr̄e. Ad hͦ .n. rn̄deo duobꝰ modis. pͦ ꝙ illd̓dictū nō hꝫ locū vbi rō legis expͥmit̉ in. l. qꝛ tunc ad limites rōis dꝫ extendi ius qͣꝫtūcūqꝫ correctiuuꝫ. vt no.bal. in aucͣ. qͣs actōes. C. de ſa. ſanc. ec. qͥnīmo vbi ꝯcurrit oīmoda eadē rō nō ꝓprie fit ibi extenſio. ſꝫ ex mentolegis cōprehēdit̉ oīs caſus in quo ꝯcurrit illa rō. vt dicit glo. ſingularis in. c. j. de tēp. or. li. vj. ꝓbat̉ rōne. nā
intentioni ⁊ nō ecōtra. vt in. c. ij. reqͥris de appel. ⁊ ī. c.intelligētia de ꝟ. ſig. ⁊ in. l. nō dubiū. C. de legi. ⁊ in regula fi. ⁊ ibi. ꝑ di. d̓ re. iur̄. li. vj. ⁊ vt notanter dixit bal.in. l. maximū vitiū. C. de lib. p̄te. ⁊ in. l. ſcire oꝑtet. ff. deex. tu. ſic .n. ſe hꝫ rō legis ad ꝟba legis ſicut aīa ad corpus. vn̄ ſic̄ aīa dn̄atur corpori ita rō ꝟbis. qͥnimo voluit idē bal. in. d. l. maximū vitiū. ⁊ poſt Ci. in. d. l. nondubiū ꝙ etiā ſi rō nō ſit exp̄ſſa in. l. exqͦ nō pōt ꝯiecturari niſi vnica ⁊ naturalis rō ipſius legis dꝫ fieri extenſio ad limites rōnis p̄ſūpte. hͦ aūt in tex. nr̄o ſatis apparet de rōne hꝰ priuilegij. emanauit .n. ꝓpter magna diſtantiā ne eccl̓ie patiat̉ interī detrimētū ī ſpūalibꝰ ⁊ tēboralibꝰ. ſcd̓o pͥncipal̓r pōt rn̄deri ꝙ cū iſtud ius pͥuilegiatiuū emanauerit in fauorē eccl̓iaꝝ nō dꝫ reſtrīlꝫ ſit correctiuū vl̓ penale ſed extēdi fauore eccl̓iaꝝ.dic̄ glo. no. in. c. ſciat cūcti. jͣ. e. li. vj. ⁊ Io. an. in. c. fi. jͣ. e.ti. ⁊ li. ⁊ ꝑ p̄dicta ego dicerē ꝙ ſi electꝰ nō ml̓tum diſtaret a curia romana tn̄ ꝓpter viaꝝ diſcrimina nō poſprer loqniſto. TPrimo p̄ ꝯfirmatiōe obtinēda qͥſct ire necmit. Ilegiū. qꝛ lꝫ ꝟba deficiant nō deficitmēs ⁊ rōlegis. nā eadē rō eſt in nō ml̓tū remoto qͥ ꝓpt̓pedimētū nō pōt ire nec mittere ad curiā que ē ī lovalde remoto. ⁊ ꝓ hͦ f.in argumētū bo. tex. ī. l. tuor admīſtrat neceſſitate intor qͥ. ff. de adiientariū. ad idē. xvij. q. iiij. in. c. nll̓sſtante an̄ ꝯfeci⁊ qd̓ no. pau. in cle. j. de re. ec. nō ali. ⁊ faciūt hͨ ad qōeꝫquā tangā in glo. ſe. ¶ In glo. fi. ibi ⁊ in romano pontifice. defert̉ .n. ſibi plenū ius ex ſola electōe qꝛ nō hꝫ ſuperiorē a quo petat̉ electōis ꝯfirmatō. vt in. c. lꝫē. Adde terciū caſum ī electōe abbatiſſe. qd̓ inteut hr̄ in. c. indēnitatibꝰ. §. ſi ꝟo. jͣ. e. li. vj. Eſt ⁊ quartuus ī electōe imꝑatorꝭ. nā ſaltē ex ꝯſuetudīe hodie ērōductū vt electꝰ poſſit īmediate admīſtrare. devide glo. plenā ⁊ no. ī cle. romani. de iureiū. Pōt add⁊ qͥntꝰ caſus cū ꝯſuetudo tribuit ius plenū ex ſola electōe ita ꝙ nō reqͥrat̉ alia ꝯfirmatio. vt hodie ē viderein electōe rectoris ſcholariū. nō .n. recipit ꝯfirmatōemab aliquo. ⁊ ꝙ valeat tal̓ ꝯſuetudo tenet bal. ī auc. habita. C. ne fi. ꝓ pr̄e. regl̓arit̓ electꝰ ab vniu̓ſitate etiaſeculari dꝫ ꝯfirmari a ſuꝑiore. vt ē glo. no. ī. l. pͥuatorC. de iu. om. iudi. ⁊ tenet bal. ī. d. auc̄. habita. ¶ Dulto an valeat ꝯſuetudo ī digͥtatibꝰ hn̄tibꝰ cura aīaꝝid qd̓ le. ⁊ no. in. c. cū venerabil̓. de ꝯſue. Poſſet tn̄ ſicdiſtīgui ꝙ aut ꝯſuetudo tribuit plenū ius electo ex ſola electōe ita ꝙ ip̄a electō hꝫ vī ꝓuiſiōis ſeu electōnis⁊ ꝯfirmatōis. ⁊ tūc valet ꝯſuetudo. nam poter̄t electores p̄ſcribe̓ iſtud ius ꝓuidēdi. ar. ī. c. cū dilectꝰ. sͣ. de cōſue. Aut hꝫ ꝯſuetudo vt electꝰ admīſtret an̄ ꝯfirmatōnē quā tn̄ tenet̉ a ſuꝑiore petere. ⁊ tūc nō valet tal̓ cōſuetudo qꝛ pōt eſſe dānoſa eccl̓ijs qꝛ nōnūqͣꝫ ꝯtingeret ꝙ indignꝰ adminiſtraret. ad hͦ. c. i. sͣ. de ꝯſue. ⁊ fac̄.c. auaricie. jͣ. e. li. vj. ⁊ sͣ. in. c. qͣliter. ¶ In ea. glo. ibi ſꝫ ꝯͣvidet̉. ꝯcludit gͦ glo. iſtud ius nō hr̄e locū in electꝭ qͥ recognoſcūt aliū ſuꝑiorē p̄ter romanū pōtificē. ⁊ cū hacglo. trāſeūt h̓ cōiter doc. ſꝫ credo ꝑ ea q̄ dixi. sͣ. in p̄ce.glo. poſſe ſuſtētari ꝯͣriū. qꝛ lꝫ hͦ. c. ꝯtineat pͥuilegiū ē tiredactū in corpꝰ iuris. nec fuit mens pape pͥuilegiarexēptos rōne exēptōis ſꝫ ꝓpter neceſſitatē ⁊ vtilitateeccl̓iaꝝ ꝯſiderās ꝙ exēpti nōnūqͣꝫ ſunt valde remoti aromana curia. qd̓ de facili nō ꝯtingit in nō exēptis reſpectu ſuꝑioꝝ ſuoꝝ. ſꝫ vbi caſus ꝯtinge̓t nō video qͣreiſtud. c. ī eis nō debeat hr̄e locū cū ſit fauorabile ipſiseccl̓ijs. vt. sͣ. pleniꝰ dixi. ¶ In ea. glo. ibi ſed ꝯͣriū veꝝin hͦ caſu. no. bn̄ hāc ꝑticulā glo. cū qͣ trāſeūt cōiter docto. h̓. Et ad ꝯͣria rn̄dēt ꝙ ꝓcedūt vbi electus non habuit vim vel poteſtatem adminiſtrandi a ſuꝑiore necauctoritatē ꝯfirmationis vel qn̄ preceſſiſſet ſnīa ꝯdēnationis vel inhibitio ſuꝑioris vel notoria ſuſpenſiotūc .n. nō tenerēt geſta. vt. in. c. ꝟitatis ī fi. de do. ⁊ contu. ⁊. xxxij. di. ī. §. veꝝ. Et vt habeas latiꝰ hāc materiā